Apa și săpunul rămân prima alegere pentru igiena mâinilor, iar dezinfectantul pe bază de alcool e alternativa utilă când nu ai acces la un lavoar. Organizațiile de sănătate publică, între care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și centrele americane pentru controlul bolilor (CDC), formulează această regulă în recomandările lor generale.
De ce săpunul face mai mult decât dezinfectantul
Săpunul conține surfactanți, substanțe care emulsifică grăsimile și murdăria. Microbii se desprind astfel de piele, iar apa curentă îi îndepărtează odată cu ele. Din acest motiv, spălatul funcționează și pe mâinile vizibil murdare, unde alcoolul nu ajunge bine la piele.
Dezinfectantul acționează prin alcool, care inactivează multe bacterii și virusuri. Eficiența scade când mâinile sunt umede, grase sau pline de pământ, pentru că substanța nu mai are contact direct cu pielea.
Tehnica corectă durează 20 de secunde sau mai mult
CDC recomandă cel puțin 20 de secunde de frecare cu săpun, iar OMS indică 40-60 de secunde pentru întreaga procedură, de la udarea mâinilor până la ștergere. Majoritatea oamenilor se opresc mult mai devreme și ratează aceleași zone.
Pașii recomandați sunt aceștia:
- Udă mâinile cu apă curentă, rece sau caldă.
- Aplică săpun și întinde-l pe toată suprafața mâinilor.
- Freacă palmele, apoi dosul fiecărei mâini, cu degetele încrucișate.
- Curăță spațiile dintre degete, vârfurile degetelor și degetele mari, care se uită des.
- Curăță zona de sub unghii, unde se adună murdăria.
- Clătește bine sub jet de apă.
- Șterge mâinile cu un prosop curat sau cu hârtie de unică folosință.
Uscarea contează. Pielea umedă transferă mai ușor microbii pe suprafețe și se irită mai repede la frecare.
Situațiile în care apa și săpunul nu pot fi înlocuite
Ghidurile de sănătate publică recomandă spălatul cu apă și săpun în mai multe situații:
- după folosirea toaletei și după schimbarea unui scutec;
- înainte de gătit și înainte de masă;
- după manipularea cărnii crude;
- după ce ai suflat nasul, ai tușit sau ai strănutat;
- când mâinile sunt vizibil murdare sau lipicioase;
- după contactul cu animale sau cu gunoiul;
- după îngrijirea unei persoane bolnave.
Dezinfectantul nu înlocuiește spălatul nici în cazul unor microorganisme mai rezistente. CDC menționează, de pildă, că alcoolul nu e fiabil împotriva norovirusului sau a bacteriei Clostridioides difficile, motiv pentru care în cazurile de diaree se recomandă strict spălatul.
