La 145 de ani de la nașterea lui George Enescu, muzica marelui compozitor român nu a fost evocată doar prin discursuri și ceremonii, ci a fost adusă în fața publicului într-o formă care unește memoria, imaginea și tehnologia.
Pe 19 august, ARTEXIM a celebrat Ziua Enescu la MINA - Museum of Immersive New Art, unde „Poema română”, una dintre lucrările fundamentale ale începutului său de carieră, a devenit centrul unei experiențe audiovizuale construite pentru publicul de astăzi.
Evenimentul, organizat pentru al treilea an consecutiv, a cuprins șase proiecții ale producției „George Enescu - Poema Română: Immersive Experience”, cu acces gratuit. Înaintea acestora, reprezentanții ARTEXIM și ai Ministerului Culturii au vorbit despre felul în care moștenirea lui Enescu poate fi nu doar păstrată, ci și transmisă generațiilor următoare.
La conferință au participat ministrul Culturii, András István Demeter, managerul ARTEXIM, Cristina Uruc, și Gilda Lazăr, directorul de comunicare al Festivalului Enescu.
O altă poartă către muzica lui Enescu
Experiența prezentată la MINA pornește de la o înregistrare realizată de Electrecord în anii ’90, cu Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu.
Componenta vizuală, realizată de Les Ateliers Nomad, folosește fotografii ale lui George Enescu din diferite perioade ale vieții și carierei sale, unele dintre ele animate cu ajutorul inteligenței artificiale, alături de secvențe inspirate de universul artistic al compozitorului.
Proiecțiile nu schimbă muzica și nu încearcă să înlocuiască experiența unei săli de concert. Ele construiesc, în jurul operei, un spațiu vizual prin care spectatorul poate pătrunde mai ușor în atmosfera și povestea acesteia.
„Prin acest proiect, noi nu încercăm să înlocuim experiența concertului, ci să deschidem o altă poartă de acces către muzica clasică și către muzica lui Enescu, pentru diverse categorii de public”, a explicat Cristina Uruc.
Pentru cei care cunosc deja creația enesciană, proiectul poate reprezenta o formă diferită de redescoperire. Pentru un tânăr sau pentru o persoană care nu intră în mod obișnuit într-o sală de concert, poate deveni chiar prima întâlnire cu muzica lui George Enescu.
„Trebuie să păstrăm rigoarea cu care prezentăm patrimoniul, dar să fim extrem de atenți la felul în care se schimbă publicul și la limbajele prin care publicul intră astăzi în contact cu arta”, a adăugat managerul ARTEXIM.
Povestea primei lucrări căreia Enescu i-a dat un număr de opus
„Poema română” a fost compusă în 1897, când George Enescu avea numai 16 ani, și este prima lucrare căreia muzicianul i-a atribuit un număr de opus.
Prima audiție absolută a avut loc la Paris, în 1898, unde creația tânărului compozitor român s-a bucurat de un important succes de critică. Pascal Bentoiu avea să o considere prima lucrare românească de amploare care a reușit să se impună într-unul dintre marile centre muzicale ale lumii.
Destinul „Poemei române” a fost însă influențat și de istoria României. Finalul integrează, într-o formă orchestrală, Imnul Regal compus de Eduard Hübsch, motiv pentru care, după abolirea monarhiei, lucrarea nu a mai putut fi interpretată public timp de peste patru decenii.
După 1989, Horia Andreescu a fost dirijorul care a readus-o în repertoriul concertistic românesc, la Ateneul Român. Tocmai acea înregistrare din anii ’90 se află astăzi la baza experienței imersive prezentate la MINA.
Ministrul Culturii: „George Enescu 150 a început de astăzi”
Pentru ministrul Culturii, aniversarea celor 145 de ani de la nașterea compozitorului nu reprezintă doar un moment festiv, ci și începutul pregătirii unui nou reper: anul 2031, când se vor împlini 150 de ani de la nașterea lui George Enescu.
„George Enescu 150 a început de astăzi. Să vedem ce facem în următorii cinci ani”, a declarat András István Demeter.
Ministrul a vorbit despre responsabilitatea instituțiilor de a păstra și valorifica moștenirea existentă, înainte de a căuta permanent proiecte și formule noi.
„Nu cred că trebuie să inventăm ceva nou. Cum facem ca ceea ce avem să fie prezervat? Cum facem ca ceea ce avem să fie dezvoltat?”, a întrebat András István Demeter.
În acest context, ministrul a anunțat că Palatul Cantacuzino a reintrat în procesul de restaurare, după semnarea contractului necesar continuării lucrărilor.
În următorii aproximativ doi ani ar trebui să înceapă și renovarea Conacului de la Tescani, iar pentru Vila „Luminiș” din Sinaia obiectivul este cel puțin demararea lucrărilor într-un orizont apropiat.
Ministerul Culturii a încheiat și o înțelegere cu Biblioteca Națională a României pentru mutarea bunurilor de patrimoniu mobil ale Muzeului Național „George Enescu”, păstrate temporar în containere, într-un spațiu în care condițiile tehnice și de securitate urmează să fie îmbunătățite.
Patrimoniul rămâne viu atunci când ajunge la public
Restaurarea clădirilor și protejarea obiectelor reprezintă o parte esențială a păstrării patrimoniului, dar conferința de la MINA a adus în discuție și o altă responsabilitate: găsirea unor forme prin care această moștenire să ajungă la publicul contemporan.
„Pentru noi, patrimoniul rămâne viu atunci când continuă să provoace întrebări și când continuă să stârnească curiozitate”, a declarat Cristina Uruc.
În cazul „Poemei române”, această apropiere se realizează fără simplificarea muzicii și fără transformarea experienței într-un simplu spectacol tehnologic. Muzica rămâne în centrul proiectului, iar imaginea și tehnologia creează contextul în care publicul poate să o asculte și să o descopere.
„La 145 de ani de la nașterea marelui nostru compozitor, una dintre cele mai potrivite forme de a-i celebra creația este să continuăm să-i facem muzica auzită, cunoscută și descoperită în cât mai multe feluri”, a subliniat managerul ARTEXIM.
Festivalul Enescu 2027, între tradiție și noi forme de întâlnire cu publicul
Conferința de Ziua Enescu a privit și către ediția a XXVIII-a a Festivalului Internațional „George Enescu”, programată între 27 august și 26 septembrie 2027.
Festivalul se va desfășura pe parcursul a 31 de zile, iar organizatorii estimează aproximativ 112 concerte și evenimente numai în București, fără a include proiectele din țară și manifestările conexe.
Vor fi păstrate concertele de la Sala Palatului, seria de la Ateneul Român, Concertele de la miezul nopții, recitalurile camerale de la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României și concertele de la Sala Radio.
Muzica românească va continua să fie prezentată nu într-o secțiune separată, ci în dialog cu repertoriul universal și cu artiștii internaționali.
„Creația românească nu este așezată la marginea programului, ci este integrată organic în interiorul unui dialog direct cu repertoriul universal”, a explicat Cristina Uruc.
Concertul de deschidere va include o lucrare vocal-simfonică în primă audiție absolută, comandată compozitoarei Livia Teodorescu-Ciocănea, alături de o creație de Piotr Ilici Ceaikovski și Simfonia a III-a de George Enescu.
Un alt reper al ediției va fi Ludwig van Beethoven, la împlinirea a 200 de ani de la moartea compozitorului. Pentru seria de la Sala Auditorium este pregătit conceptul provizoriu „Beethoven/Enescu - Eroi”, care va pune în dialog cele două personalități creatoare și va aborda teme precum natura, fragilitatea, echilibrul și responsabilitatea față de lumea lăsată generațiilor următoare.
Estimarea bugetară pentru programul principal al ediției este de aproximativ 73,9 milioane de lei, cu circa 7% peste bugetul din 2025. Abonamentele ar urma să fie puse în vânzare în ianuarie, iar biletele individuale în februarie.
Ministrul Culturii a atras însă atenția că dezvoltarea Festivalului trebuie gândită astfel încât amploarea programului să nu îndepărteze publicul.
„Consumul cultural-artistic trebuie să rămână o plăcere și nu un efort”, a declarat András István Demeter.
Enescu, între memorie și viitor
„Poema Română: Immersive Experience” arată că moștenirea unui mare creator nu rămâne vie doar prin conservare, ci și prin capacitatea de a ajunge la oameni care folosesc alte limbaje și descoperă arta prin alte forme decât generațiile anterioare.
La MINA, muzica lui Enescu nu a fost modificată pentru a deveni mai accesibilă. A fost așezată într-un spațiu în care imaginea, sunetul și tehnologia îi permit publicului să se apropie de ea dintr-o perspectivă nouă.
Poate că aceasta este una dintre cele mai firești forme de a-l celebra pe George Enescu: păstrându-i creația intactă, dar continuând să deschidem noi porți prin care ea să ajungă la public.
