Bucureștiul găzduiește, până pe 31 mai 2026, Festivalul Internațional ISCM World New Music Days 2026 - „Columna Infinită”, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate muzicii contemporane la nivel mondial. După 27 de ani de la precedenta ediție organizată în România, festivalul revine în Capitală cu un program amplu, construit în jurul muzicii noi, al dialogului internațional și al unei teme inspirate de opera lui Constantin Brâncuși.
Evenimentul a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă organizate la Opera Națională București, unde reprezentanții instituțiilor implicate au vorbit despre importanța revenirii festivalului în România, despre efortul logistic și artistic din spatele organizării, dar și despre nevoia ca muzica contemporană să ajungă la un public cât mai larg.
Un festival itinerant cu istorie de peste un secol
Festivalul este organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în parteneriat cu Artexim, International Society for Contemporary Music, Opera Națională București și alte instituții culturale majore. Dan Dediu, președintele UCMR și directorul festivalului, a explicat că World New Music Days este un festival itinerant, cu o istorie de peste un secol, născut în 1923, care se desfășoară anual în altă țară.
România a mai găzduit acest eveniment în 1999, iar ediția din 2026 a fost adusă la București după un proiect construit în ultimii ani de UCMR, secțiunea națională ISCM și partenerii culturali implicați. Potrivit organizatorilor, programul cuprinde 22 de concerte, dintre care cinci orchestrale, considerate coloana vertebrală a ediției.
Deschiderea a avut loc la Opera Națională București, cu „Opera Revoluției” de Adrian Iorgulescu, iar festivalul continuă pe scene importante ale Capitalei, de la instituții consacrate până la spații alternative.
Mesajele transmise de organizatori și parteneri
În deschiderea conferinței, Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, a transmis că instituția este onorată să găzduiască un eveniment dedicat muzicii noi. Acesta a subliniat că muzica contemporană nu reprezintă pentru Opera Națională București doar o direcție declarativă, ci o misiune artistică pe care instituția și-o asumă prin includerea constantă a creațiilor contemporane în programul său.
Una dintre cele mai ferme intervenții ale conferinței i-a aparținut lui Adrian Iorgulescu, care a punctat dimensiunea internațională a evenimentului și importanța sa pentru cultura română. „Creația contemporană mondială este în aceste zile mutată la București”, a transmis acesta, vorbind despre densitatea și complexitatea programului artistic.
În același timp, Adrian Iorgulescu a criticat lipsa Ministerului Culturii din susținerea acestui proiect, numind absența instituției una greu de înțeles în contextul unui festival cu o asemenea anvergură națională și internațională. „Este o absență care pe mine mă siderează”, a spus acesta, adăugând că presa are un rol important în a aduce publicul mai puțin familiarizat cu muzica nouă către sălile de concert.
Festivalul are și o dimensiune emoțională puternică pentru mediul muzical românesc. Diana Moș, rectorul Universității Naționale de Muzică din București, a amintit ediția din 1999 și figura compozitorului Nicolae Brânduș, profesorul și mentorul său, evocând energia cu care acesta a contribuit la organizarea de atunci. Rectorul UNMB a subliniat că implicarea universității este firească, prin sprijin logistic, spații, săli de repetiții și instrumente, dar mai ales prin responsabilitatea de a forma și apropia tinerii muzicieni de acest fenomen cultural.
„Crema muzicii contemporane se află aici, la București”
Într-un interviu acordat în contextul festivalului, Cristina Uruc, manager Artexim, a vorbit despre continuitatea unei colaborări importante între Artexim și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. Aceasta a amintit că, în urmă cu 27 de ani, cele două instituții au organizat ediția World New Music Days în România, sub conducerea artistică a maestrului Nicolae Brânduș.
„World New Music Days este festivalul internațional de muzică contemporană pe care Uniunea Compozitorilor, împreună cu Artexim, îl organizează zilele acestea la București. Este o colaborare de tradiție”, a declarat Cristina Uruc.
Pentru Artexim, revenirea festivalului în România înseamnă atât o onoare, cât și o responsabilitate. Cristina Uruc a explicat că instituția oferă sprijin logistic pentru implementarea viziunii artistice a lui Dan Dediu, președintele UCMR și directorul festivalului, astfel încât muzica scrisă astăzi, la nivel internațional, să fie adunată la București într-un eveniment de prestigiu.
Întrebată ce înseamnă concret acest festival pentru România, Cristina Uruc a oferit una dintre cele mai puternice formulări ale întregului proiect: „Crema muzicii contemporane se află aici, la București.”
Potrivit acesteia, publicul are șansa unei experiențe irepetabile, mai ales prin numeroasele premiere absolute incluse în program. „În foarte multe concerte avem premiere absolute. Asta înseamnă că lucrările care se vor cânta aici, la București, nu au fost cântate niciodată, în nicio altă sală din lume, de niciun alt muzician din lume”, a explicat managerul Artexim.
Cristina Uruc a comparat această întâlnire cu muzica nouă cu momentul în care, în trecut, publicul auzea pentru prima dată lucrări care aveau să intre ulterior în istoria muzicii. „Astăzi, noi putem fi martorii unui eveniment istoric care, peste ani, se va dovedi a fi poate o lucrare de prestigiu la nivel internațional, care va rămâne și va dăinui pentru totdeauna”, a spus aceasta.
Mesajul său către public este unul simplu: să vină fără prejudecăți. Muzica nouă, spune Cristina Uruc, trebuie ascultată cu disponibilitate, nu cu teamă. „Invitația mea către public este să vină la concerte fără prejudecăți, fără așteptări, fără setări puse de dinainte. Este bine să venim cu sufletul, cu mintea și cu urechile deschise pentru experiment, pentru sonorități noi, să fim ca niște copii”, a mai declarat aceasta.
Columna lui Brâncuși și ideea de continuitate
Diana Rotaru, coordonator artistic al festivalului, a vorbit despre intensitatea pregătirilor și despre efortul din spatele unei ediții organizate într-un timp foarte scurt. Deși, în mod obișnuit, țările gazdă au la dispoziție mai mulți ani pentru organizarea unui asemenea eveniment, ediția de la București a fost pregătită într-un an și câteva luni.
„Este o bucurie. Poate nu pare acum, pentru că suntem toți foarte obosiți. Am muncit foarte mult, pentru că, într-adevăr, festivalul a fost pregătit într-un timp record”, a spus Diana Rotaru.
Coordonatorul artistic a precizat că la București sunt prezenți aproximativ 120 de invitați străini, delegați și compozitori, veniți să asiste la concertele festivalului. „Bucuria cumva primează toate emoțiile și acoperă oboseala”, a adăugat aceasta.
Tema ediției, „Columna Infinită”, este una care leagă simbolic opera lui Constantin Brâncuși de ideea de continuitate a muzicii noi. Diana Rotaru a explicat că tema a fost aleasă de directorul artistic și că sculptura lui Brâncuși poate fi citită și muzical.
„Columna Infinită este o sculptură care are ritm și care are muzicalitate și, practic, dacă o întorci pe orizontală, seamănă foarte bine cu vibrația unui sunet”, a explicat aceasta.
Dincolo de trimiterea la Brâncuși, tema vorbește și despre rezistența unui festival care, născut în 1923, a continuat să existe aproape anual, în ciuda crizelor, dificultăților financiare sau contextelor istorice complicate. „Din toate aceste module ale Columnei Infinite, noi suntem una mică și sperăm că această columnă infinită a festivalului se va duce foarte, foarte mulți ani de acum încolo”, a spus Diana Rotaru.
Pentru publicul care se teme de muzica nouă sau o consideră dificilă, Diana Rotaru are un mesaj direct: nu există motive de teamă. „Muzica nouă astăzi este extrem de diversă, eclectică și prietenoasă cu publicul”, a spus aceasta.
Printre recomandările sale se numără concertul Filarmonicii George Enescu de miercuri, 27 mai, în care lucrări contemporane sunt puse în dialog cu repere ale modernismului, dar și concertul de închidere de la Club Control, cu trupa Opening Theory și George Păiș, descris drept unul dintre cei mai buni tineri compozitori români ai momentului, capabil să scrie cu aceeași lejeritate pentru orchestră simfonică, sintetizatoare, jazz și rock progresiv.
„Să vină cu urechile larg deschise, să vină fără prejudecăți. Suntem foarte simpatici, îi așteptăm cu brațele deschise, îi așteptăm cu muzici foarte, foarte variate”, a transmis Diana Rotaru publicului. „Ca Alice, primul lucru este să deschizi ușa către țara minunilor și apoi ți se vor întâmpla tot felul de lucruri.”
Interviul cu Frank J. Oteri a fost realizat de colega noastră, Elissa Maria Nemnom, aflată la primul său interviu pentru publicația noastră. Dialogul a adus perspectiva președintelui ISCM asupra revenirii World New Music Days în România și asupra rolului Bucureștiului în peisajul muzicii contemporane internaționale.
ISCM, România și o întoarcere acasă
Frank J. Oteri, președintele International Society for Contemporary Music, se află pentru prima dată în România, iar ediția de la București este primul festival World New Music Days la care participă în această calitate. În interviul acordat la București, acesta a vorbit despre legătura României cu istoria ISCM, despre importanța muzicii contemporane într-o lume tensionată și despre nevoia de a asculta înainte de a judeca.
Întrebat ce îi vine în minte atunci când se gândește la România, Frank J. Oteri a menționat figuri precum Constantin Brâncuși, Eugène Ionesco, George Enescu și Mircea Eliade, dar și vinul românesc Fetească Neagră. Mai important, acesta a spus că ediția din 1999 organizată în România i s-a părut, din documentarea sa, una dintre cele mai impresionante din istoria ISCM.
„Ai fi crezut că acest festival a fost planificat timp de zece ani, la nivelul acesta, dar totul a fost făcut în mai puțin de un an. Este un lucru frumos, o frumoasă întâlnire a lumii”, a spus Frank J. Oteri, referindu-se la ediția de la București.
Președintele ISCM a amintit că organizația are reprezentanți de pe șase continente, iar festivalul se desfășoară anual într-un alt loc al lumii. În secolul XXI, World New Music Days a ajuns în China, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Insulele Feroe, iar acum revine la București.
Pentru Frank J. Oteri, alegerea Bucureștiului ca oraș-gazdă în 2026 are și o încărcătură politică și umană, în contextul unei lumi marcate de războaie, izolare și tensiuni. România, spune acesta, se află aproape de războiul din Ucraina, iar tocmai de aceea adunarea artiștilor din întreaga lume aici are o valoare simbolică majoră.
„Este important să aducem lumea împreună pentru a arăta altceva în afară de război, pentru a arăta că putem avea o umanitate comună, că putem împărtăși muzică și că ne putem asculta unii pe alții”, a declarat Frank J. Oteri.
Acesta a continuat cu una dintre cele mai puternice idei ale interviului: „Dacă putem să stăm și să ne ascultăm unii pe alții, putem să ne înțelegem unii pe alții și poate că nu ne vom mai lupta. Nu pot aduce liderii politici la masă să asculte această muzică. Nu pot aduce soldații. Dar putem aduce oameni din locuri diferite împreună, ca să asculte muzica celorlalți. Acesta este un început.”
Întrebat despre scena românească de muzică contemporană, Frank J. Oteri a vorbit despre diversitatea compozitorilor români și despre faptul că România are două reprezentări în ISCM, ceea ce înseamnă că, anual, cel puțin două lucrări românești ajung în circuitul internațional al muzicii noi.
„Ceea ce este atât de interesant în secolul XXI este că nu există un singur sunet. Oamenii mă întreabă mereu: cum sună muzica contemporană? Iar eu le spun: nu știu. De aceea trebuie să mergi la concert. O asculți și afli”, a spus acesta.
Frank J. Oteri a apreciat și rolul ARFA în promovarea femeilor compozitoare, subliniind că lumea muzicii are nevoie să arate mai clar faptul că un compozitor poate veni din orice generație, din orice țară, din orice gen și din orice experiență de viață.
Pentru cei care nu au mai mers niciodată la un concert de muzică contemporană și se tem că acest tip de muzică ar putea fi abstract sau dificil, mesajul său este simplu: să încerce. „Nu vă îngrijorați. S-ar putea să fie ceva ce iubiți. S-ar putea să fie ceva ce nu vă place. Este în regulă. Încercați. Este o experiență”, a spus președintele ISCM.
El a explicat că farmecul unui asemenea festival stă tocmai în întâlnirea cu lucrări noi, create de oameni care trăiesc în același timp cu publicul. „Să auzi o piesă nouă, complet nouă, înseamnă să fii martor la un act de naștere atunci când este interpretată pentru prima dată. Este foarte emoționant”, a declarat acesta.
Frank J. Oteri a atras atenția și asupra faptului că, în multe cazuri, publicul din România ascultă pentru prima dată lucrări venite din țări precum Danemarca, Australia, Coreea de Sud, Vietnam sau Chile, iar compozitorii se pot afla chiar în sală. „Nu îi poți spune lui Beethoven că îi iubești muzica. Nu este aici. Iar dacă ar fi aici, nu te-ar putea auzi”, a glumit acesta.
Tema „Columna Infinită” este, pentru Frank J. Oteri, o imagine perfectă a misiunii ISCM. „Este o coloană care merge mai departe la nesfârșit. Nu se termină. Este infinită”, a spus acesta.
Președintele ISCM a amintit că societatea s-a născut dintr-o idee discutată după un concert în 1922, iar primul festival a avut loc în 1923. După 103 ani, organizația continuă să promoveze muzica prezentului și să privească spre viitor. „Această Columnă Infinită este viitorul. Este ceea ce se va întâmpla mai departe. Nu știm ce se va întâmpla mai departe. Tot ce știm este că va continua, că umanitatea va continua, că vom continua să facem muzică și să împărtășim muzică unii cu alții”, a declarat Frank J. Oteri.
În final, acesta a descris ediția de la București drept „o săptămână de optimism”, o săptămână a întâlnirii dintre prieteni vechi, prieteni noi și oameni care încă nu se cunosc. Iar România, spune el, nu este un teritoriu nou pentru ISCM, ci un spațiu în care semințele au fost deja plantate.
„Nu este ca și cum am introduce ISCM în România. Este, într-un fel, o întoarcere acasă”, a spus Frank J. Oteri. „Este vorba despre introducerea unor sunete noi, a unor elemente noi, a unui vocabular nou, a unor lucrări noi și a unor oameni noi cu care să interacționăm.”
Un festival despre viitor și curajul de a asculta
ISCM World New Music Days 2026 nu este doar o succesiune de concerte, ci o întâlnire între artiști, instituții, compozitori, interpreți și public. Dincolo de program, mesajul comun al conferinței și al interviurilor este acela că muzica nouă nu trebuie privită ca o barieră, ci ca o invitație. O invitație la curiozitate, la experiment, la descoperirea unor lumi sonore care se nasc chiar acum.
Bucureștiul devine, în aceste zile, un punct de întâlnire al muzicii contemporane mondiale. Iar pentru public, festivalul oferă nu doar șansa de a asculta lucrări noi, ci și ocazia rară de a fi prezent în momentul în care o creație este adusă pentru prima dată la viață.
Într-un context internațional tensionat, organizatorii și invitații festivalului au transmis același mesaj: muzica poate crea spații de dialog acolo unde alte limbaje eșuează. Iar Capitala României, pentru opt zile, devine locul în care acest dialog capătă formă pe scenă.
