Un studiu publicat în februarie 2025 arată că sistemele de inteligență artificială pot identifica, cu o precizie de aproximativ 85%, elevii care riscă rezultate școlare slabe sau chiar abandonul școlar. Cercetarea a fost realizată de Komronbek Hamza Ogli Obloev, de la Asia International University, și a fost publicată în revista Pedagogik Tadqiqotlar Jurnali.
Potrivit autorului, sistemele de analiză predictivă bazate pe inteligență artificială urmăresc tiparele de comportament și datele despre evoluția elevilor la învățătură pentru a depista semnale timpurii de dificultate, semnale care de multe ori trec neobservate de profesori și părinți. Informația a fost preluată și de publicația spaniolă Ser Padres, care a scris despre implicațiile studiului pentru părinți, și de site-ul românesc Părinți și Pitici.
Ce platforme au fost analizate
Cercetarea se bazează pe analiza mai multor platforme educaționale bazate pe inteligență artificială, deja folosite în școli la niveluri diferite de învățământ. Printre acestea se numără sisteme adaptive precum ALEKS și Knewton, tutori virtuali precum Watson Tutor și instrumente de evaluare automată, precum Gradescope. Aceste sisteme colectează, de regulă, date despre ritmul de lucru al elevului, tipurile de greșeli făcute la exerciții, timpul petrecut pe o sarcină și frecvența cu care elevul cere ajutor sau abandonează o temă neterminată.
Pe baza datelor din mai multe studii și cazuri reale, autorul a observat o creștere de până la 30% a capacității elevilor de a reține informațiile învățate, o reducere de aproximativ 20% a ratei de eșec la materiile din zona STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și o scădere de circa 12% a abandonului școlar, acolo unde aceste platforme au fost folosite constant.
Personalizare, dar și riscuri de confidențialitate
Studiul subliniază că unul dintre avantajele principale ale inteligenței artificiale în educație este personalizarea. Platforme precum Knewton sau ALEKS pot adapta ritmul lecțiilor la nivelul fiecărui elev, iar sisteme de tutorat precum MATHia analizează greșelile elevului și oferă exerciții adaptate nevoilor lui. Elemente de gamificare, prezente în aplicații precum Kahoot! sau Quizlet, sunt folosite pentru a menține motivația elevilor prin joc.
În același timp, autorul atrage atenția asupra unor provocări legate de utilizarea acestor tehnologii în școli. Este vorba, în primul rând, despre protecția și confidențialitatea datelor colectate de la elevi, un subiect sensibil atunci când vorbim despre copii. Studiul mai subliniază nevoia ca algoritmii să fie transparenți și să reducă riscul unor prejudecăți în evaluarea elevilor, precum și necesitatea ca profesorii să fie pregătiți să folosească aceste instrumente fără să renunțe la rolul lor uman în educația copiilor.
Un alt studiu internațional, publicat în revista Expert Systems With Applications și citat tot de Ser Padres, ajunge la concluzii asemănătoare, după ce a analizat peste 2.200 de lucrări științifice pe tema inteligenței artificiale în educație. Documentul distinge trei direcții principale de utilizare în școli: evaluarea și gestionarea inteligentă a progresului elevilor, perfilarea și predicția educațională, respectiv produse emergente precum roboții sociali sau aplicațiile de realitate augmentată folosite în lecții. Autorii acelui studiu atrag atenția că multe dintre aceste instrumente sunt deja folosite în proiecte-pilot din școli, chiar dacă impactul lor pe termen lung asupra copiilor nu este încă pe deplin cunoscut.
Ce pot face părinții
Autorii recomandă părinților să se informeze dacă școala copilului folosește deja instrumente bazate pe inteligență artificială la clasă, întrebând direct dirigintele sau profesorii dacă unitatea de învățământ folosește astfel de sisteme. Este util să afle, punctual, ce date colectează platforma respectivă despre copil și cine are acces la ele.
Discuția cu copilul despre modul în care se simte atunci când învață cu ajutorul tehnologiei este considerată la fel de importantă precum verificarea platformelor folosite. Părinții pot întreba copilul ce anume îi place la aceste instrumente, ce i se pare greu și dacă simte că îl ajută să înțeleagă mai bine lecțiile, nu doar să termine mai repede temele.
Specialiștii recomandă un echilibru între beneficiile personalizării și riscurile utilizării excesive, similar cu abordarea recomandată pentru timpul petrecut în fața ecranelor. Folosită moderat și cu supraveghere din partea adulților, inteligența artificială poate deveni un instrument util pentru identificarea din timp a dificultăților de învățare. Utilizarea necontrolată, fără implicarea profesorilor și a părinților, poate însă crea probleme suplimentare, mai ales la copiii mici, pentru care obiceiurile digitale formate acum vor conta și în anii următori.
