Nemulțumirea din școli revine în prim-plan
Ecourile boicotării simulărilor examenelor naționale se resimt încă în învățământul preuniversitar, iar discuțiile despre o posibilă nouă grevă din educație au readus în atenție tensiunile dintre profesori, sindicate și autorități. În timp ce Ministerul Educației a mers mai departe cu organizarea simulărilor, în ciuda boicotului anunțat de sindicate, în școli persistă nemulțumirea legată de salarii, norme de predare și pierderea unor drepturi câștigate în urmă cu doi ani.
Mulți dascăli spun că situația actuală este chiar mai dificilă decât cea din 2023, când protestele de amploare au dus la promisiuni importante. Între timp, o parte dintre aceste beneficii au fost diminuate sau eliminate prin măsurile adoptate ulterior, iar profesorii privesc cu scepticism orice nouă mobilizare sindicală.
Ce s-a pierdut după protestele din 2023?
Una dintre principalele nemulțumiri invocate de cadrele didactice este faptul că drepturile obținute în urma grevei din 2023 s-au erodat rapid. Creșterea normei de predare cu două ore, obligarea unor profesori să își completeze catedra în alte unități de învățământ și eliminarea unor beneficii precum norma de hrană sau tichetele de vacanță pentru anumite categorii au alimentat sentimentul că sacrificiul din urmă cu doi ani a fost, în mare parte, anulat.
În plus, discuțiile privind acordarea primei didactice și utilizarea fondurilor europene pentru sprijinirea personalului din educație au rămas, în bună măsură, fără rezultate clare. Pentru mulți profesori, întrebarea nu mai este dacă au motive de protest, ci dacă o nouă grevă ar mai putea produce efecte concrete.
norma de predare a fost majorată;
unele catedre au fost completate în alte școli;
beneficii salariale și extra-salariale au fost restrânse;
încrederea în negocieri a scăzut vizibil.
Temerea profesorilor: pensia și vechimea în muncă
Dincolo de nemulțumirile salariale, un subiect sensibil a devenit efectul grevei asupra vechimii în muncă și, implicit, asupra pensiei. Mai mulți profesori aflați aproape de finalul carierei spun că ezită să participe la o nouă formă de protest, după ce au aflat că, în urma grevei din 2023, unii colegi s-au confruntat cu probleme la Casa de Pensii.
Potrivit relatărilor din sistem, au existat situații în care dosarele de pensionare au scos la iveală lipsa unor zile de cotizare, iar cadrele didactice au fost nevoite să plătească pentru a acoperi o lună de vechime. În alte cazuri, întreruperile administrative sau neclaritățile legate de suspendarea contractelor au creat complicații neașteptate pentru cei care credeau că și-au încheiat corect activitatea.
Aceste episoade au produs o schimbare de atitudine în rândul profesorilor aflați la final de carieră. Dacă în 2023 mulți erau dispuși să meargă „până la capăt”, acum o parte dintre ei spun că nu mai pot risca să piardă ani de muncă sau să întâmpine probleme la pensionare. Astfel, greva din educație nu mai este privită doar ca o formă de presiune sindicală, ci și ca o decizie cu posibile consecințe personale serioase.
Sindicatele și profesorii, între presiune și neîncredere
Mesajele venite din interiorul sistemului arată o ruptură tot mai vizibilă între liderii sindicali și membrii de rând. În timp ce unii lideri afirmă că o grevă ar avea loc doar dacă profesorii o vor dori, o parte dintre cadrele didactice le reproșează că au încheiat prea repede protestul din 2023, fără ca toate revendicările să fi fost obținute.
De cealaltă parte, autoritățile transmit că resurse există atunci când este nevoie, iar organizarea simulărilor examenelor naționale, în pofida boicotului, a fost interpretată ca un semnal că sistemul poate funcționa și în condiții de tensiune. În acest context, finalul de an școlar 2025-2026 rămâne greu de anticipat.
Cert este că, în școli, discuția despre o nouă mobilizare nu mai pornește doar de la salarii, ci și de la încrederea pierdută, de la frica de consecințe administrative și de la întrebarea esențială: mai merită o grevă dacă rezultatul poate fi, din nou, doar temporar?
