România riscă să piardă aproximativ 3,4 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit Adevărul. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a avertizat vineri că mai multe jaloane rămân în zona de risc.
Ministrul a descris miza pentru Antena 3 CNN: „Riscul este ca din două cereri de plată, care însumează 6,4 miliarde de euro, să pierdem undeva în jur de 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate”, a declarat Ghigiu.
Decizia pentru cererea 5 vine la finalul săptămânii viitoare
Decizia Comisiei Europene privind cererea de plată 5 este așteptată la finalul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul. Evaluarea cererii de plată 6 ar urma să se încheie la sfârșitul lunii noiembrie sau în primele zile din decembrie.
Discuțiile din ultima săptămână cu reprezentanții Comisiei indică o îmbunătățire a situației la cererea 5, a spus Ghigiu. O evaluare finală se poate face abia după comunicarea deciziei oficiale.
Legea ANI și AMEPIP rămân jaloane cu risc ridicat
Două jaloane importante, cel privind Legea ANI și cel privind funcționarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), sunt în continuare considerate cu risc ridicat de neîndeplinire. Ambele fac parte din cererea de plată 6.
„Sunt două jaloane foarte mari care sunt considerate reforme, cea referitoare la Legea ANI și cea referitoare la AMEPIP, în care există în continuare risc. Există în continuare un risc ridicat să pierdem sume”, a explicat ministrul.
În privința Agenției Naționale de Integritate, Ghigiu susține că România și-a îndeplinit obligațiile asumate prin PNRR. Autoritățile încearcă să convingă Comisia Europeană de acest lucru, iar reprezentanții Comisiei analizează atât documentele transmise de Guvern, cât și argumentele ministerelor implicate.
Oficialul a susținut că modificările legislative și măsurile adoptate au întărit capacitatea ANI și au urmărit eliminarea posibilităților de evitare a consecințelor unor decizii ale instituției sau ale instanțelor. „Din punctul nostru de vedere, tehnic, toate obligațiile au fost îndeplinite”, a afirmat Ghigiu.
Discuțiile cu oficialii europeni au avut loc la nivel politic și tehnic. Potrivit ministrului, au existat consultări cu vicepreședintele Comisiei responsabil de fondurile europene, iar premierul Luca Niculescu a abordat subiectul într-o discuție cu președinta Comisiei Europene.
România are două luni pentru contestații după notificări
După primirea notificărilor oficiale privind cele două cereri de plată, România va avea la dispoziție aproximativ două luni pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare. Acestea ar urma să demonstreze că investițiile și reformele asumate au fost realizate, chiar dacă documentele necesare nu au fost transmise la timp din cauza unor probleme de coordonare și a capacității administrative, a explicat ministrul.
Valoarea PNRR a scăzut la 20,1 miliarde de euro după renegocieri
Comisia Europeană a aprobat planul în octombrie 2021, cu o valoare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi.
După mai multe renegocieri, ultima încheiată în iulie 2026, valoarea planului a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile. Banii sunt destinați unor investiții în infrastructură, sănătate, educație, transporturi și modernizarea administrației, dar și implementării reformelor asumate de România.
