Rezultatele finale privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor putea fi evaluate abia după transmiterea către Comisia Europeană a celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, a anunțat luni Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Potrivit comunicatului ministerului, cererea de plată nr. 6 va include informațiile raportate de coordonatorii de reforme și investiții până la 15 septembrie 2026. Datele vor sta ulterior la baza actualizării Tabloului de bord PNRR. MIPE a mai precizat că informațiile disponibile în prezent reflectă stadiul proiectelor în funcție de raportările coordonatorilor aferente primului semestru din 2026, în timp ce instituțiile responsabile se concentrează, în această perioadă, pe finalizarea procedurilor administrative necesare pentru închiderea celei de-a cincea cereri de plată și depunerea celei de-a șasea.
Peste 90% absorbție la granturi, potrivit estimărilor preliminare
„Rezultatele finale cu privire la nivelul de implementare al fiecărui proiect vor putea fi identificate doar la finalul acestui proces”, a transmis MIPE. Conform estimărilor preliminare furnizate de coordonatorii de reforme și investiții, gradul de absorbție a fondurilor alocate României prin PNRR este estimat la peste 90% în cazul granturilor și la peste 95% pentru componenta de împrumuturi.
În urma ultimei renegocieri cu serviciile Comisiei Europene, desfășurată în august 2026, alocarea totală a României prin PNRR este de 20,11 miliarde de euro. Din această sumă, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi. Implementarea Planului este realizată de 20 de coordonatori de reforme și investiții, reprezentând ministere și alte autorități publice centrale, coordonarea la nivel național fiind asigurată de MIPE.
Un parcurs marcat de întârzieri și renegocieri
Anunțul de luni vine pe fondul unui parcurs în care România a trecut, în ultimul an, prin mai multe runde de renegociere a jaloanelor și țintelor PNRR, iar Comisia Europeană a suspendat, la un moment dat, sute de milioane de euro din fonduri, cerând îndeplinirea unor jaloane restante. Autoritățile române au reușit ulterior să deblocheze sumele, iar plățile pe componente sectoriale, precum cele ale Ministerului Energiei, au continuat să crească pe parcursul anului.
Fiecare dintre cele șase cereri de plată depuse de România la Comisia Europeană a necesitat dovada îndeplinirii unui set de jaloane și ținte asumate prin Plan, de la reforme legislative până la finalizarea unor investiții concrete în infrastructură, digitalizare sau tranziție energetică. Întârzierile în îndeplinirea acestor condiții au dus, în mai multe rânduri, la decalarea calendarului de plăți, ceea ce explică și motivul pentru care bilanțul final al gradului de absorbție nu poate fi stabilit decât după închiderea ultimei tranșe.
