Consiliul de administrație al BNR a menținut joi dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, potrivit ZF.ro. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Banca Națională a păstrat și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația crește ușor până la finalul anului
În aceeași ședință, consiliul a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026. Conform raportului, rata anuală a inflației se va mări ușor în ultimele luni ale anului, în principal din cauza scumpirilor recente ale combustibililor și energiei și a evoluției cursului de schimb al leului.
Ulterior, inflația va intra pe o traiectorie gradual descrescătoare și va reintra în intervalul țintei în trimestrul I 2028. BNR leagă această evoluție de efectele de bază dezinflaționiste ale creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă. Contează și presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, mai ales cele din partea deficitului de cerere agregată.
Potrivit HotNews, rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, apoi a urcat la 6,61% în septembrie și la 6,94% în octombrie. Publicația notează că dobânda de 6,50% se menține din august 2024.
Deficitul de cerere se adâncește în semestrul II
Banca centrală se așteaptă ca deficitul de cerere agregată să se adâncească și în semestrul II 2026, pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice. Ulterior, el se va restrânge treptat, dar pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea previzionată anterior.
HotNews relatează că PIB-ul a scăzut cu 0,1% în primul trimestru și a stagnat în al doilea, față de trimestrul anterior. Aceeași publicație scrie că șomajul a coborât la 6,4% în trimestrul III, de la 6,8%.
Energia, bugetul și Orientul Mijlociu rămân riscurile principale
BNR indică mai multe surse de incertitudine. Una este evoluția viitoare a prețului energiei electrice, alta traiectoria cotației țițeiului, cu efecte asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale bunurilor intermediare și finale.
Alte incertitudini vin din măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul curent, în cadrul Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează la rândul lor riscuri notabile pentru activitatea economică și, implicit, pentru inflația pe termen mediu. BNR enumeră efectele posibile asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, asupra activității și profiturilor firmelor, asupra economiilor europene și mondiale și asupra percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Banca Națională atrage atenția că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale. Ele contrabalansează parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu și sprijină reformele structurale necesare, inclusiv tranziția energetică. Deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune sunt, de asemenea, relevante pentru perspectivă.
Calendarul următoarelor decizii
Următoarea ședință a consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare are loc pe 19 ianuarie 2027. Potrivit HotNews, detaliile prognozei vor fi prezentate luni, 16 noiembrie, iar minuta ședinței de joi va fi publicată pe 24 noiembrie.
