Economie

FMI anticipează recesiune ușoară în România în 2026

FMI a redus prognoza pentru România în 2026 de la 0,7% la -0,5%. Țara are și cea mai mare inflație din UE, de 8,2%, iar șomajul urcă la 6,5%, peste cel din Polonia, Cehia și Ungaria.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

Actualizat la 13 octombrie 2026 la 14:36: Linkuri interne fără legătură cu subiectul eliminate; cifrele au fost reverificate cu raportul FMI redat de HotNews.

In imagine este sigla oficială a FMI.
In imagine este sigla oficială a FMI.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere pentru România în 2026 de la 0,7% la -0,5%, adică o ușoară recesiune, potrivit HotNews. Cifrele apar în raportul World Economic Outlook, publicat de FMI.

România și Irlanda sunt singurele economii din Europa care se contractă în 2026: România cu 0,5%, Irlanda cu 1,0%. Cazul Irlandei ține de volatilitatea statisticilor multinaționalelor.

Vecinii cresc, România se contractă

Polonia are o prognoză de creștere de 3,4%, Bulgaria de 2,6%, Ungaria de 1,9%, iar Cehia de 1,8%. Media Europei emergente și în curs de dezvoltare este de 1,7%.

Cea mai mare inflație din UE

FMI estimează pentru România o inflație medie de 8,2% în 2026, cea mai mare inflație din UE. Bulgaria are 4,9%, Lituania 5,4%, Polonia 3,2%, iar Ungaria 1,9%. Valori mai ridicate decât România au doar Turcia, Ucraina și Moldova. Pentru 2027, prognoza coboară la 4,1%.

Deficit extern și șomaj peste cele ale vecinilor

Deficitul de cont curent se reduce treptat, dar rămâne printre cele mai mari din UE. Doar Bulgaria (-8,0%) și Cipru (-7,7%) au deficite mai mari în 2026. Polonia are -1,9%, iar Ungaria -0,5%.

Șomajul ajunge la 6,5% în 2026, peste nivelurile din Polonia (3,2%), Cehia (3,0%) și Ungaria (4,5%). Prognozele FMI indică o revenire în 2027.

Europa emergentă încetinește

Pentru Europa emergentă, FMI vede o încetinire de la 2,0% în 2025 la 1,7% în 2026 și o revenire la 2,1% în 2027. Fondul invocă costurile mai mari la energie, incertitudinea legată de securitate, condițiile de finanțare mai strânse și reorientarea comerțului și a investițiilor. Economiile energointensive și cele dependente de importul de combustibili fosili au perspective mai slabe, compensate parțial de cheltuielile mai mari cu apărarea.

La nivel global, inflația urcă de la 4,1% la 4,7% în 2026, pe fondul șocului energetic și alimentar provocat de război, notează FMI.

Chiriile au crescut cu 43,5% într-un an

Un alt indicator al presiunii asupra prețurilor vine din piața locuințelor. Potrivit Digi24, datele Eurostat analizate de Euronews arată că România a avut cea mai mare creștere anuală a chiriilor din Uniunea Europeană, de 43,5% între trimestrul al doilea din 2025 și trimestrul al doilea din 2026. Croația o urmează cu 40,1%, iar Slovenia, pe locul al treilea, cu 10%. Turcia depășește ambele țări, cu 49,6%, dar inflația ridicată de acolo schimbă comparația.

Autoritățile române au explicat pentru Euronews Business că principalul factor este majorarea chiriilor administrate, cele percepute pentru locuințele aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale. Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow, pune explicația sub semnul întrebării. „Locuințele publice destinate închirierii reprezintă o pondere prea mică din fondul locativ”, a declarat ea pentru Euronews Business. Soaita a adăugat că aceste chirii sunt mult mai mici decât cele de pe piața privată, așa că și triplarea lor ar avea un impact redus asupra mediei.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.