Economie

Comisia Europeană vede o recesiune ușoară în România în 2026

Bruxelles-ul vede o scădere de 0,3% a PIB-ului României în 2026, inflație medie de 7,9% și un deficit de 6% din PIB. Revenirea ar veni abia în 2027.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Clădirea Berlaymont din Bruxelles, sediul Comisiei Europene, cu un banner albastru cu stelele UE pe fațadă (Foto: EmDee / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0)
Clădirea Berlaymont din Bruxelles, sediul Comisiei Europene, cu un banner albastru cu stelele UE pe fațadă (Foto: EmDee / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0)

Comisia Europeană a înrăutățit marți, 17 noiembrie, estimările pentru economia României. În prognoza economică de toamnă, Bruxelles-ul anticipează pentru acest an o scădere a produsului intern brut de 0,3%, după ce în primăvară mai vedea o creștere modestă, de 0,1%. Revenirea ar urma să vină abia în 2027, cu un avans de 1,8%, și să prindă putere în 2028, când economia ar crește cu 2,2%.

Contrastul cu restul Uniunii este vizibil. Pentru UE în ansamblu, Comisia estimează o creștere de 1,4% atât în 2026, cât și în 2027, și de 1,5% în 2028. România și Irlanda sunt singurele state membre cu economii în scădere anul acesta, iar în cazul Irlandei explicația ține mai ales de comparația cu un 2025 neobișnuit de puternic.

Consolidarea fiscală apasă pe consum

Activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a acestui an, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală, notează Comisia. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, iar o inflație de aproape 10% a micșorat veniturile disponibile ale gospodăriilor.

Investițiile private au fost frânate de o perioadă lungă de instabilitate politică, de incertitudinea economică și de costurile mai mari cu energia. Pentru a doua parte a anului, Bruxelles-ul se așteaptă totuși la o stabilizare. Cererea gospodăriilor își revine treptat, exporturile rezistă, iar investițiile publice finanțate prin PNRR, accelerate pe final de program, compensează o parte din slăbiciunea consumului.

Datele publicate în vară arătau deja aceeași slăbiciune. Semnal a scris în august că PIB-ul României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026.

Inflația coboară încet

Comisia estimează o inflație medie de 7,9% în 2026, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum. Nivelul este peste cel din 2025, de 6,8%, și peste estimarea din primăvară, de 7%. Scumpirile au pornit în a doua parte a anului trecut, odată cu majorarea TVA și a accizelor și cu eliminarea plafonării prețului la energie electrică pentru populație. În 2026, presiunea a fost amplificată de saltul prețului petrolului pe piețele internaționale și de seceta severă, care a afectat piața de electricitate.

Pentru 2027, inflația medie ar coborî la 4,4%, încă peste intervalul țintă al Băncii Naționale a României, de 2,5% plus sau minus un punct procentual. În 2028 ar ajunge la 3,8%. Dezinflația ar fi încetinită de introducerea ETS2, noua piață europeană de carbon pentru clădiri și transportul rutier. Pe măsură ce prețurile se temperează, Comisia se așteaptă ca politica monetară să fie relaxată treptat. Deocamdată, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50%.

Deficitul scade, datoria urcă

Deficitul bugetar ar urma să coboare la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% în 2025, apoi la 5,8% în 2027 și la 5,6% în 2028. Comisia leagă ajustarea din acest an de măsurile adoptate în a doua parte a lui 2025 și de controlul strict al execuției bugetare.

Cheltuielile curente scad cu aproximativ un punct procentual din PIB, prin înghețarea nominală a pensiilor și a salariilor bugetare. Pe partea de venituri, creșterile de taxe adoptate în 2024 și 2025, adică TVA, impozitul pe proprietate și contribuția la sănătate, aduc în plus circa 1,2 puncte procentuale din PIB.

Chiar și așa, deficitele rămân mai mari decât creșterea nominală a economiei, iar datoria publică urcă de la 58,9% din PIB în 2025 la 64,2% în 2028. Cheltuielile pentru apărare cresc în același interval de la 1,7% la 2,2% din PIB, sprijinite de împrumuturile din programul european SAFE.

Șomajul atinge vârful anul acesta

Rata șomajului ar urma să ajungă la 6,7% în 2026, cel mai ridicat nivel din orizontul prognozei, apoi să scadă la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028. După doi ani de salarii înghețate în sectorul public, creșterea salariilor nominale a încetinit puternic, iar salariile reale au scăzut în 2025 și în 2026. Comisia vede în această moderare și un avantaj, pentru că ține sub control costurile cu forța de muncă și susține competitivitatea exporturilor.

Ce ar putea readuce creșterea

În 2027, scăderea inflației și unele majorări de pensii și salarii publice ar sprijini veniturile reale și consumul. O absorbție mai bună a fondurilor de coeziune și revenirea investițiilor private, într-un climat politic mai puțin incert, ar compensa frânarea investițiilor după încheierea PNRR. Exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, ar urma să susțină creșterea și să reducă deficitul de cont curent, estimat la 5,8% din PIB în 2028.

Riscurile rămân însă înclinate spre o evoluție mai slabă. Comisia avertizează că o nouă perioadă de instabilitate politică ar putea compromite consolidarea fiscală pe termen mediu și ar eroda încrederea investitorilor. La acestea se adaugă cererea externă incertă, mai ales pentru industria auto, și prețurile ridicate la energie, care apasă pe industria prelucrătoare.

Prognoza Bruxelles-ului este mai blândă decât cea a Fondului Monetar Internațional, care în octombrie prognoza o scădere economică de 0,5% în România. Și asigurătorul Coface anticipase în septembrie o recesiune în 2026 și o creștere de 1,6% în 2027.

Sursa: Comisia Europeană, European Economic Forecast, Autumn 2026.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.