România nu a înregistrat creștere economică în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, potrivit Digi24, care citează datele provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Față de aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,2% pe seria brută și cu 1,9% pe seria ajustată sezonier.
Stagnarea ascunde două evoluții opuse. Consumul gospodăriilor s-a redus cu 3,1%, iar investițiile au crescut cu 19,9%.
Primul semestru se încheie cu scădere, după un început de an slab
În primul trimestru, economia se contractase cu 0,1% față de ultimele trei luni din 2025. Pe ansamblul primului semestru, scăderea a fost de 0,6% față de aceeași perioadă a anului trecut pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Seria brută arată evoluția efectivă din perioada analizată. Cea ajustată elimină efectele sezoniere și diferențele privind numărul de zile lucrătoare, motiv pentru care se folosește la compararea a două trimestre consecutive.
INS a estimat PIB-ul din trimestrul al doilea la 501,1 miliarde de lei pe seria brută și la 529,7 miliarde de lei pe seria ajustată. Sumele sunt în prețuri curente, iar procentele de creștere sau scădere sunt calculate în termeni reali, după eliminarea efectului prețurilor.
În valori absolute, PIB-ul primului semestru a însumat circa 1.035,7 miliarde de lei pe seria ajustată sezonier și circa 907,2 miliarde de lei pe seria brută, potrivit Mediafax.
Consumul a tras economia în jos, investițiile au compensat parțial
Cheltuielile gospodăriilor au scăzut cu 3,1% și au redus evoluția PIB cu 1,9 puncte procentuale. Consumul individual al administrațiilor publice s-a diminuat cu 1,7%, iar consumul colectiv al statului cu 1,5%.
Cea mai mare contribuție pozitivă a venit din investiții. Formarea brută de capital fix, indicator care include construcțiile, utilajele și alte active, a crescut cu 19,9% și a adăugat 4,3 puncte procentuale la evoluția PIB.
Exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 4%, iar importurile cu 3%. România a cumpărat din exterior mai mult decât a vândut, așa că exportul net a rămas negativ.
Construcțiile cresc cu 15,4%, industria și comerțul scad
Construcțiile au fost unul dintre principalele motoare ale economiei. Activitatea sectorului a crescut cu 15,4%, cu o contribuție de 1,2 puncte procentuale la evoluția PIB. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avansat cu 6,1%, iar activitățile culturale, recreative și alte servicii cu 12,8%.
Industria s-a contractat cu 3,9%. Comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele au scăzut împreună cu 4,3%, iar tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul de 8,3%. Informațiile și comunicațiile s-au redus cu 2,5%, iar administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au coborât cu 2%.
Scăderea e mai mică decât estimase INS în prima variantă
Datele de vineri sunt a doua estimare provizorie pentru trimestrul al doilea. În varianta din septembrie, INS indica o scădere anuală de 0,4% pe seria brută, iar noua evaluare arată o contracție de 0,2%. Pe seria ajustată sezonier, reculul anual a fost revizuit de la 2% la 1,9%. Evoluția față de trimestrul precedent a rămas la 0%.
Revizuirea vine după recalcularea datelor pentru perioada 2018-2025 și a estimărilor pentru trimestrul al doilea din acest an. Potrivit G4Media, care preia comunicatul INS, dinamica PIB s-a modificat cu 0,2 puncte procentuale între cele două estimări, iar contribuția construcțiilor a urcat de la 0,9% la 1,2%.
Primele date despre evoluția economiei în trimestrul al treilea vor fi publicate de INS pe 13 noiembrie.
