Prognoza de inflație pentru finalul anului rămâne neschimbată la 6,5%, dar riscurile din jurul ei s-au mutat clar în sus, potrivit lui Valentin Tătaru, economist-șef la ING România. Economistul a făcut declarațiile la emisiunea ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business, potrivit ZF.ro.
Motivul nu ține de cererea internă sau de politica fiscală, ci de conflictul dintre SUA și Iran, care a readus prețul petrolului în calculele Băncii Naționale a României.
Petrolul, principalul risc pentru inflație
„Vedem finalul de an la un 6,5%, prognoza pe care o mențin de ceva timp. Riscurile privind inflația sunt în sus, venind dinspre petrol. E un impact care practic se situează în scenariile de stres pe care le-am gândit până acum, nu scenariul de bază, adică o stabilizare a prețului petrolului”, a declarat Tătaru.
Economistul a explicat că estimările inițiale ale ING pentru scenariul de stres indicau un preț de 110 dolari pe baril, însă evoluția recentă a pieței arată o revenire spre 108 dolari pe baril, un nivel apropiat de pragul luat în calcul. „Lucrăm cu sensitivități de aproximativ 0,3%, deci la o creștere cu zece puncte procentuale a prețului pentru baril, 0,3% vor merge în inflație”, a adăugat el, explicând mecanismul prin care mișcările de pe piața petrolului se transferă direct în rata anuală a inflației.
Cum se propagă șocul în economie
O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran își face simțit efectul întâi la pompă, prin prețul carburanților, apoi se propagă în costurile de transport și de producție și ajunge, cu întârziere, în restul coșului de consum. Este un mecanism clasic de transmisie, în care energia scumpă urcă treptat prețurile din aproape toate sectoarele economiei.
