Economie

România a depus ultima cerere de plată din PNRR

Dragoș Pîslaru anunță că România a depus ultima cerere de plată din PNRR, de 6,04 miliarde de euro, cuprinzând 104 ținte și jaloane. Urmează evaluarea Comisiei Europene.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, la o conferință oficială (Foto: Parlamentul Republicii Moldova)
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, la o conferință oficială (Foto: Parlamentul Republicii Moldova)

România a depus, miercuri seară, ultima cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către Comisia Europeană, a anunțat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, documentul a fost transmis oficial în jurul orei 21:45 și marchează încheierea etapei de transmitere a cererilor de plată din acest program european de finanțare.

6,04 miliarde de euro, valoarea totală a cererii

Dragoș Pîslaru a precizat că valoarea totală a cererii este de 6,04 miliarde de euro, înainte de deducerea prefinanțării primite anterior de România. Suma netă solicitată Comisiei Europene este de 4.347.770.169 euro, din care 2.582.415.100 euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 1.765.355.069 euro sunt sub formă de împrumut.

Potrivit ministrului, cererea cuprinde 104 ținte și jaloane aferente reformelor și investițiilor din mai multe domenii: transport, energie, sănătate, educație, digitalizarea serviciilor publice, managementul apei și al deșeurilor, precum și eficiența energetică a locuințelor. Printre măsurile evaluate la nivel național ca fiind îndeplinite se numără extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea și dotarea de creșe, dezvoltarea centrelor de zi pentru copii, persoane cu dizabilități și persoane vârstnice, achiziționarea de ambulanțe, decarbonizarea încălzirii și răcirii, precum și renovarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale.

Ministrul a adăugat că documentația transmisă Comisiei Europene include și investiții în mobilitate durabilă, modernizarea și digitalizarea sistemului vamal, măsuri de prevenire și reducere a abandonului școlar, precum și modernizarea cadrului legislativ pentru gestionarea resurselor umane din administrația publică.

Documentația și pașii următori

Potrivit lui Pîslaru, documentația depusă cuprinde justificările pentru cele 104 ținte și jaloane, declarațiile de gestiune, precum și rezumatul auditurilor efectuate la nivel național. Ministrul a mulțumit experților din cadrul direcției de specialitate a ministerului, colegilor din Guvern, echipelor din ministerele și instituțiile coordonatoare, dar și beneficiarilor care au contribuit la implementarea proiectelor și la pregătirea documentației.

„Urmează acum evaluarea de către Comisia Europeană a ultimului pachet de reforme și investiții”, a precizat ministrul interimar, adăugând că autoritățile române vor continua colaborarea cu serviciile Comisiei pentru clarificarea tuturor aspectelor necesare. Plata efectivă a sumelor solicitate va avea loc abia după ce Comisia Europeană va evalua și va confirma îndeplinirea satisfăcătoare a țintelor și jaloanelor incluse în cerere.

Depunerea ultimei cereri de plată vine la câteva luni după ce MIPE a anunțat calendarul pentru cunoașterea bilanțului final al PNRR, un program care a parcurs mai multe runde de negocieri și ajustări față de forma inițială aprobată de Comisia Europeană. Pe parcursul implementării, oficialii români au atras în repetate rânduri atenția asupra riscului ca o parte din fonduri să nu poată fi absorbite integral, din cauza întârzierilor în îndeplinirea unor ținte și jaloane asumate.

Dragoș Pîslaru a susținut în repetate rânduri că implementarea PNRR a reprezentat, în ciuda dificultăților, un succes pentru România, acuzând în același timp alte partide politice de blocaje și întârzieri în derularea unor proiecte esențiale finanțate din acest program. Depunerea ultimei cereri de plată închide, potrivit ministrului, una dintre etapele cele mai complexe ale programului, urmând ca verdictul financiar final să depindă de evaluarea tehnică a Comisiei Europene asupra reformelor și investițiilor raportate de statul român.

PNRR a fost, încă de la lansare, unul dintre principalele instrumente europene prin care România a încercat să recupereze decalajele de infrastructură și să modernizeze servicii publice esențiale, de la sănătate și educație până la digitalizare și tranziție energetică. Procesul de implementare a fost marcat, de-a lungul timpului, de termene strânse și de riscul pierderii unor sume importante din cauza neîndeplinirii la timp a unor ținte asumate, inclusiv episodul în care Comisia Europeană a suspendat temporar o parte din fonduri până la clarificarea unor jaloane restante.

Depunerea cererii finale nu înseamnă, însă, și încasarea automată a banilor solicitați. Potrivit explicațiilor ministrului, autoritățile europene vor analiza întreaga documentație tehnică și financiară, iar plata efectivă va fi condiționată de confirmarea îndeplinirii fiecăreia dintre cele 104 ținte și jaloane incluse în pachetul transmis. Până la finalizarea acestei evaluări, Guvernul României urmează să rămână în contact permanent cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, pentru a clarifica eventualele neconcordanțe semnalate pe parcursul verificărilor.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.