Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

De ce oferă gratuit un fermier din Galați castraveții din solarul lui?

Un fermier din Galați oferă gratuit castraveții din solar, nemulțumit că prețul de vânzare a ajuns sub costul recoltării.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Castraveți proaspăt recoltați
Castraveți proaspăt recoltați

Un fermier din comuna Matca, județul Galați, a anunțat pe TikTok că oferă gratuit castraveții din solarul său oricui vrea să vină să îi culeagă, nemulțumit de faptul că prețul de vânzare a ajuns sub costul recoltării.

Preferă să ofere gratuit legumele

Fermierul, care s-a prezentat drept Dragomir Diego, a explicat într-un videoclip postat pe TikTok că se află la a treia recoltă de castraveți din acest sezon și că prețul de vânzare a scăzut constant în ultimele săptămâni: de la 1 leu pe kilogram acum zece zile, la 60 de bani vinerea trecută și la doar 30 de bani pe kilogram pe 7 septembrie, adică 300 de lei pe tonă.

Potrivit lui Diego, costul recoltării unui kilogram de castraveți este de aproximativ 50 de bani, în timp ce prețul de vânzare a ajuns la 30 de bani, ceea ce înseamnă că vânzarea îi generează pierderi. În aceste condiții, fermierul a anunțat că preferă să ofere gratuit legumele din solar oricui este interesat, cu singura condiție ca cei care vin să le culeagă să nu deterioreze plantele.

Oferta, deschisă oricui vrea să culeagă

Fermierul a precizat că cei interesați pot lua orice cantitate doresc, inclusiv pentru a le revinde sau pentru a face alte afaceri cu ele. El a insistat că postarea nu este un demers regizat, ci reflectă o situație reală, în care continuarea muncii de recoltare nu se mai justifică economic la prețurile actuale.

Persoanele interesate sunt invitate să ia legătura direct cu el, pentru a primi locația exactă a solarului din comuna Matca, descrisă drept unul dintre cele mai mari bazine legumicole din România.

Un fenomen mai larg, în agricultura românească

Cazul din Galați nu este singular. În iulie, din cauza supraproducției de castraveți, un sac de 25 de kilograme ajunsese să coste doar 5 lei în alte zone ale țării, o dinamică similară cu cea observată și la alte culturi de câmp, unde fermierii din sudul țării au investit în protecția culturilor de seră tocmai pentru a evita pierderi suplimentare. Potrivit liderului Sindicatului Producătorilor Olt, Ion Păunel, chiar și cel mai mic preț înregistrat anul trecut a fost de 0,8 lei pe kilogram, în timp ce media prețului plătit producătorilor s-a situat între 2,5 și 3,5 lei pe kilogram.

De doi-trei ani, castraveții se vând bine pe piața românească, motiv pentru care mulți fermieri și-au extins anual suprafețele cultivate. Cultura este preferată și pentru rezistența la boli precum virusul mozaicat al tutunului, care afectează grav culturile de tomate și de ardei. Suprafețele mai mari, combinate cu un an agricol favorabil, par însă să fi dus, cel puțin local, la o supraofertă care a prăbușit prețurile plătite producătorilor.

Situația se adaugă unui context mai larg de producții mari care nu se traduc automat în profit pentru fermieri, un fenomen resimțit în ultimii ani și la alte culturi, unde recoltele abundente au dus la scăderea prețurilor sub nivelul care ar acoperi costurile de producție.

De ce se prăbușesc prețurile la producător?

Mecanismul din spatele unor astfel de colapsuri de preț este relativ simplu: atunci când mai mulți fermieri cultivă aceeași legumă în paralel, iar recolta ajunge la maturitate în aceeași perioadă, oferta de pe piață depășește temporar cererea. Comercianții și procesatorii, care au putere de negociere mai mare în fața unui volum mare de marfă perisabilă, pot impune prețuri de achiziție foarte scăzute, știind că fermierii nu au timp să aștepte o revenire a pieței înainte ca legumele să se strice.

Pentru culturile de seră, precum castraveții, problema este agravată de faptul că plantele continuă să producă zilnic, indiferent de cerere, astfel încât fermierul fie recoltează și vinde în pierdere, fie lasă producția nerecoltată, riscând să piardă și investiția făcută în răsaduri, îngrășăminte și muncă pe tot parcursul sezonului.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.