Ministerele Transporturilor din România, Bulgaria și Grecia vor depune candidaturi comune la apelul pentru proiecte din 2026, organizat în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), sectorul transport 2021-2027. Anunțul a fost făcut de agenția bulgară BTA și preluat de Agerpres, potrivit stiripesurse.ro. Apelul este deschis până la 6 octombrie 2026.
Ce proiecte vizează candidatura comună
Cererile de finanțare acoperă două componente: Pachetul de Coeziune și Pachetul de Mobilitate Militară. Proiectele propuse se află în principal de-a lungul coridorului european de transport Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, precum și pe secțiuni conectate ale Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T).
Inițiativa se bazează pe un memorandum privind cooperarea transfrontalieră consolidată, semnat la Bruxelles la 3 decembrie 2025, în cadrul Platformei Coridorului Marea Neagră-Marea Egee. Documentul stabilește un cadru comun pentru planificarea și finanțarea proiectelor prioritare de transport de-a lungul coridoarelor Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee și Rin-Dunăre.
În pachetul de coeziune sunt incluse studii de prefezabilitate pentru tronsonul feroviar Mihaylovo-Dimitrovgrad și pentru construcția liniei Lyubimets-Svilengrad-frontiera cu Grecia. Pachetul de mobilitate militară cuprinde extinderea autostrăzii Struma până la punctul de trecere Kulata, un studiu pentru autostrada Veliko Târnovo-Nikolaevo-Maritsa și electrificarea liniei ferate dintre podul peste Dunăre și gara Ruse.
Bulgaria accelerează tronsonul dinspre România
În paralel cu demersul de la Bruxelles, Bulgaria a grăbit lucrările la autostrada care va porni de la viitorul pod peste Dunăre din zona Ruse și va continua spre frontiera cu Grecia. Traseul total, Ruse-Veliko Târnovo, are aproximativ 133 de kilometri și este împărțit în trei loturi: Ruse-Biala, șoseaua ocolitoare a orașului Biala și Biala-Veliko Târnovo, potrivit unor date publicate anterior de economica.net.
Potrivit stiripesurse.ro, primii 75,5 kilometri, între Ruse și Biala, inclusiv centura Biala, ar urma să fie finalizați până la sfârșitul anului 2028. Pentru primele două tronsoane a fost alocată o finanțare de aproximativ 525 de milioane de euro, din fonduri europene și naționale.
Proiectul are relevanță directă pentru România, întrucât noul drum va prelua traficul care traversează Dunărea în zona Ruse și va oferi o legătură rapidă spre centrul și sudul Bulgariei. Autoritățile de la Sofia și-au propus ca autostrada să ajungă, în final, la Makaza, la frontiera bulgaro-elenă.
Planul are însă și un obstacol: procedura de aproape 1,5 miliarde de euro pentru tronsonul Biala-Veliko Târnovo a fost oprită în luna august, după ce au fost descoperite nereguli în metodologia de evaluare a ofertelor.
Termenul, mutat din 2029 în 2028
Ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Ivan Șișkov, a vizitat șantierul din apropierea localității Peychinovo și a declarat că lucrările avansează conform planului. Potrivit acestuia, tronsonul Ruse-Biala și centura ocolitoare a orașului Biala trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2028.
Anunțul reprezintă o devansare față de calendarul comunicat anterior: la inaugurarea lucrărilor pe tronsonul Ruse-Biala, în luna mai, constructorii indicaseră finalul anului 2029 pentru întreaga secțiune, inclusiv ocolitoarea Biala.
Legătura cu proiectele românești de infrastructură
Autostrada Ruse-Veliko Târnovo face parte din același coridor discutat de ani buni între București și Sofia, alături de viitorul al treilea pod rutier peste Dunăre, dintre Giurgiu și Ruse. Odată finalizată, ruta ar urma să scurteze timpul de deplasare dinspre România spre Grecia și Turcia, printr-o legătură rutieră continuă între Marea Baltică și Marea Egee.
Candidatura comună depusă la Bruxelles pentru apelul CEF 2026 nu garantează, prin ea însăși, finanțarea proiectelor. Comisia Europeană urmează să evalueze cererile depuse până la 6 octombrie 2026, iar rezultatele selecției vor arăta ce parte din planurile anunțate de cele trei țări va primi sprijin financiar european.
