Costul orar al forței de muncă a fost cu 1,80% mai mare în trimestrul al doilea din 2026 decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu primele trei luni ale acestui an, indicatorul a scăzut ușor, cu 0,32%. Acesta cuprinde atât cheltuielile salariale suportate de angajatori, cât și costurile indirecte, non-salariale.
Comparație cu trimestrul anterior
Față de trimestrul întâi din 2026, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în hoteluri și restaurante, cu 3,20%, și în sectorul informațiilor și comunicațiilor, cu 3,09%. Costul unei ore de muncă s-a mai redus cu 1,86% în comerț și repararea autovehiculelor și motocicletelor și cu 1,79% în activitățile profesionale, științifice și tehnice.
În aceeași perioadă, cea mai importantă creștere a fost raportată în industria extractivă, unde costul orar a avansat cu 6,88%. Majorări au mai fost înregistrate în producția și furnizarea energiei electrice și termice, a gazelor, apei calde și aerului condiționat, cu 3,10%, în învățământ, cu 2,42%, și în tranzacțiile imobiliare, cu 2,15%. Pe ansamblu, față de trimestrul anterior, cheltuielile salariale au scăzut cu 0,33%, iar cele indirecte cu 0,20%.
Comparație cu anul trecut
Comparația cu trimestrul al doilea din 2025 arată însă o creștere a costului orar în majoritatea sectoarelor economice. Construcțiile au înregistrat cel mai mare avans, de 5,71%, urmate de industria extractivă, cu 5,63%, și de serviciile administrative și activitățile de suport, cu 5,33%. În hoteluri și restaurante creșterea a fost de 4,99%, în industria prelucrătoare de 4,07%, iar în activitățile profesionale, științifice și tehnice de 4,03%.
Cele mai mari scăderi anuale au fost raportate în administrația publică, unde costul unei ore de muncă s-a redus cu 5,79%, și în învățământ, cu 4,70%. La nivelul întregii economii, cheltuielile salariale au crescut cu 1,79% față de trimestrul al doilea din 2025, iar costurile indirecte cu 1,90%.
Ce arată aceste date?
Indicele costului orar al forței de muncă, calculat trimestrial de Institutul Național de Statistică, oferă o imagine mai amplă decât simpla evoluție a salariilor, întrucât include și contribuțiile plătite de angajatori, precum și alte cheltuieli conexe angajării personalului. Evoluțiile diferite de la un sector la altul reflectă atât dinamici sectoriale specifice, cât și efectele unor măsuri fiscale sau de reglementare aplicate diferit pe piața muncii.
