Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

România ar putea pierde 124 milioane de euro din PNRR

Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, estimează că România va pierde între 77 și 124 de milioane de euro din PNRR pentru că nu a închis toate centralele pe cărbune asumate.

de Manuela Medeleanu · ·

Centrală termică pe cărbune cu turn de răcire și coș de fum, înconjurată de pădure, ilustrând impactul închiderii instalațiilor pe combustibili fosili.
Centrală termică pe cărbune cu turn de răcire și coș de fum, înconjurată de pădure, ilustrând impactul închiderii instalațiilor pe combustibili fosili.

România va plăti o penalitate cuprinsă între 77 și 124 de milioane de euro pentru că nu a respectat integral jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență privind închiderea tuturor centralelor pe cărbune, a estimat secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei. Potrivit Digi24, oficialul a făcut aceste declarații luni seară, la TVR Info.

Elisei a precizat că suma exactă va fi stabilită abia după evaluarea Comisiei Europene, pe baza dovezilor pe care România urmează să le trimită la Bruxelles. Luni a fost ultima zi de implementare a PNRR, iar acum urmează etapa de verificare a jaloanelor asumate.

Ce capacități nu au fost închise

România și-a asumat prin PNRR închiderea a 3.780 de MW din capacitățile de producție a energiei electrice pe bază de cărbune. Din această țintă, 710 MW nu au putut fi închiși: 100 MW la CET Govora, 330 MW la Turceni și 300 MW la Craiova.

„Raportând acești MW pe care nu îi putem închide la ținta totală de 3.780, undeva calculele noastre, dar încă o dată preliminar, arată o penalitate între 77 și 124 de milioane de euro. Dar asta, încă o dată, va trebui să fie certificată, suma aceasta va fi certificată de experții Comisiei Europene”, a explicat Sorin Elisei.

Argumentul pentru menținerea în funcțiune a Turceni 5

Oficialul Ministerului Energiei a susținut că funcționarea grupului Turceni 5 aduce mai multă valoare decât costul penalității pe care România riscă să o plătească. „Energia pe care nu o ai este cea mai scumpă”, a spus Elisei.

El a explicat că Turceni 5 va continua să funcționeze în lunile critice din punct de vedere al consumului, respectiv august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie. Potrivit lui Elisei, funcționarea centralei asigură salarii, profitabilitate și evită importuri la costuri mai mari, în condițiile în care pe Turceni 5 există și credite bancare contractate. Oficialul a adăugat că orizontul relevant pentru acest calcul este trimestrul întâi din 2028, dată până la care funcționarea centralei ar depăși, în opinia sa, valoarea penalității din PNRR.

De ce centralele închise nu au fost înlocuite cu unități pe gaz

Sorin Elisei a explicat și motivul pentru care centralele pe cărbune deja închise nu au fost înlocuite cu centrale pe gaz, așa cum se estimase inițial la momentul asumării jaloanelor din PNRR, în perioada 2021-2022. Potrivit lui, principala problemă este lipsa ofertelor pe piață.

„La momentul la care PNRR-ul a fost agreat, planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia este de fapt puțin mai important decât PNRR, pentru că acolo s-a dat o perioadă de 5 ani, s-au setat niște bugete, niște ținte și niște ambiții și dintr-o dată, de la momentul la care am început să organizăm licitații, ne-am dat seama că, dacă acum patru sau cinci ani o centrală pe gaz costa 600.000-700.000 de euro pe megawatt instalat, astăzi costă dublu”, a declarat Elisei.

Potrivit oficialului, prețul ridicat se explică și prin concurența pentru turbine venită din partea centrelor de date, care comandă centrale pe gaz în ritm accelerat, astfel încât un contract de astăzi ar putea aduce o turbină funcțională abia în 2028 sau 2029, chiar și cu un avans de 10%.

Când mai e nevoie de energie pe cărbune

Elisei a mai arătat că nu tot timpul anului este necesară producția de energie pe bază de cărbune, însă există perioade, precum iarna cu temperaturi scăzute sau vara cu regim hidrologic deficitar, în care vârfurile de consum trebuie acoperite și din astfel de surse.

Suma finală pe care România o va pierde din PNRR rămâne, deocamdată, o estimare a Ministerului Energiei. Decizia definitivă va aparține experților Comisiei Europene, în urma analizării dovezilor transmise de autoritățile române privind stadiul închiderii capacităților pe cărbune.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.