Banca Națională a României a atras atenția asupra a două bănci de importanță sistemică, aflate în top 10 după active, care au grade foarte scăzute de acoperire la riscul valutar și rate de credite neperformante de peste 11% la finanțările corporate în valută, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar.
Comparativ, rata medie a creditelor neperformante (NPL) pentru împrumuturile în valută este de circa 4%, iar rata medie NPL la nivelul întregului sistem bancar, pe lei și valută, retail și corporate, a rămas sub 3% din totalul creditelor. Majoritatea băncilor se situează în jurul acestor valori medii, atât la rata NPL, cât și la gradul de acoperire a riscului valutar, arată datele citate de ZF.
Creditarea în valută a companiilor a crescut din nou
Dobânzile mai mici la valută decât la lei au relansat creditarea în valută a firmelor, atât anul trecut, cât și în prima parte a acestui an. Soldul acestor credite a depășit 100 de miliarde de lei, echivalent, iar circa jumătate din împrumuturile acordate de bănci companiilor sunt astăzi denominate în valută.
Dintre aceste credite corporate în valută, doar o treime, în medie, sunt acoperite la riscul valutar. Din ponderea de circa 30% a expunerilor corporate acoperite, 23% sunt acoperite natural, prin credite date firmelor din telecomunicații, vânzări auto, imobiliare sau leasing operațional, sectoare în care prețurile sunt stabilite în euro. Alte 8,5% reprezintă expuneri acoperite prin export, iar restul sunt acoperite prin disponibilități în valută ale companiilor.
Șapte bănci de importanță sistemică în România
În România există șapte bănci de importanță sistemică: Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, UniCredit, BRD-SocGen, Raiffeisen și Exim Banca Românească. Sursa citată nu precizează care dintre acestea sunt cele două bănci semnalate de BNR pentru gradul scăzut de acoperire și ratele NPL ridicate, iar identitatea lor nu a fost făcută publică.
Cele șapte bănci sistemice cumulează în jur de 80% din totalul creditelor acordate în sistemul bancar românesc, potrivit datelor citate de ZF, ceea ce face ca vulnerabilitățile identificate la nivelul câtorva jucători mari să aibă potențial de impact asupra stabilității financiare mai largi.
Monitorizare mai atentă din partea băncii centrale
BNR susține că portofoliul de credite denominate în monedă străină necesită o monitorizare mai atentă comparativ cu cel în lei, având în vedere expunerea la riscul valutar. O creștere a cursului de schimb pune presiune directă pe capacitatea firmelor îndatorate în valută de a-și rambursa creditele, mai ales atunci când veniturile lor sunt în lei și nu sunt acoperite prin exporturi sau contracte în euro.
Banca centrală a anunțat că va continua să monitorizeze cu atenție sporită portofoliul de credite în valută acordate companiilor nefinanciare. În eventualitatea acumulării unor vulnerabilități la adresa stabilității financiare asociate acestui portofoliu, BNR va analiza oportunitatea calibrării și implementării unor instrumente de politică macroprudențială care să limiteze efectele lor.
Pentru companiile care se împrumută în valută fără acoperire naturală prin venituri în euro sau dolari, semnalul BNR arată clar riscul la care se expun în cazul unei deprecieri a leului: costul creditului poate crește brusc, indiferent de nivelul dobânzii nominale stabilite inițial.
