România a încasat miercuri prima tranșă din instrumentul european de apărare SAFE, în valoare de 2,5 miliarde de euro, potrivit unei informări a Mediafax. Suma reprezintă aproximativ 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro pe care țara noastră o are la dispoziție prin acest mecanism.
SAFE, acronim pentru Acțiunea pentru Securitatea Europei, este un instrument financiar al Uniunii Europene cu un buget total de 150 de miliarde de euro. Prin el, statele membre primesc împrumuturi destinate investițiilor în domeniul apărării, în special pentru achiziții publice comune de muniție, rachete, sisteme de apărare aeriană și echipamente de luptă terestră produse în UE.
Cum funcționează finanțarea
Mecanismul face parte din planul ReArm Europe, cunoscut și sub numele Pregătirea pentru 2030, prin care Comisia Europeană urmărește să mobilizeze peste 800 de miliarde de euro pentru investiții în apărare la nivelul întregii Uniuni. Banii nu vin din bugetul comun, ci din împrumuturi contractate de UE direct pe piețele financiare.
Statele membre beneficiază astfel de condiții avantajoase, susținute de ratingul de credit al Uniunii Europene, mai bun decât cel pe care multe țări l-ar putea obține individual. Împrumuturile sunt acordate pe termen lung, ceea ce oferă guvernelor un orizont mai larg pentru planificarea achizițiilor militare, fără presiunea unor rambursări imediate.
Comisia Europeană precizează că prefinanțarea primită de România va permite accelerarea investițiilor prioritare în apărare, consolidarea rezilienței statului și modernizarea capabilităților militare, în linie cu obiectivele comune stabilite la nivelul blocului comunitar. Instrumentul a fost gândit ca răspuns direct la nevoia statelor membre de a-și reface stocurile de echipamente și muniție, diminuate în ultimii ani.
Un element central al SAFE este condiția ca achizițiile finanțate să provină, în mare parte, din producție europeană. Ideea din spatele acestei reguli este consolidarea industriei de apărare a Uniunii, astfel încât statele membre să depindă mai puțin de furnizori din afara blocului comunitar pentru echipamente critice.
Reacția comisarului european pentru apărare
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a numit plata către România „o etapă importantă pentru apărarea europeană”, subliniind rolul acesteia în consolidarea bazei industriale și a capabilităților militare naționale.
„Această finanțare va consolida baza industrială și capabilitățile de apărare ale României, contribuind în același timp la securitatea globală a Europei”, a transmis oficialul european.
Declarația vine în contextul în care Uniunea Europeană a intensificat, în ultimii ani, eforturile de coordonare a investițiilor militare ale statelor membre, pe fondul tensiunilor de securitate de la granițele estice ale blocului comunitar. Coordonarea achizițiilor între mai multe state este văzută de Bruxelles ca o modalitate de a reduce costurile și de a evita duplicarea eforturilor naționale.
Alte tranșe urmează
Comisia Europeană a anunțat că vor urma noi plăți către România, pe măsură ce țara va îndeplini jaloanele convenite și va avansa cu implementarea programelor finanțate prin SAFE. Din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro, rămân de tras aproximativ 14,2 miliarde de euro, condiționate de progresul proiectelor.
Ritmul plăților viitoare va depinde direct de modul în care autoritățile române reușesc să transforme fondurile în contracte concrete de achiziție și în proiecte industriale cu partenerii europeni. Fiecare tranșă ulterioară va fi, potrivit mecanismului descris de Comisie, condiționată de atingerea unor obiective stabilite anterior între Bruxelles și București.
Pentru industria românească de apărare, accesul la aceste fonduri deschide posibilitatea participării la lanțuri de producție comune la nivel european, un domeniu în care companiile locale au avut până acum o prezență limitată în proiectele transfrontaliere de anvergură. Participarea la astfel de proiecte comune ar putea aduce transfer de tehnologie și acces la contracte pe termen lung, alături de parteneri din alte state membre.
Modul în care România va utiliza fondurile primite prin SAFE va fi urmărit atent atât de Bruxelles, cât și de industria locală de apărare, interesată de eventuale oportunități de contractare generate de noile investiții.
