Importurile au urcat, producția a coborât ușor
România a înregistrat în primele patru luni din 2026 o creștere puternică a importurilor de gaze naturale, în timp ce producția internă a scăzut ușor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Evoluția arată o dependență mai mare de aprovizionarea din exterior, chiar dacă autoritățile estimează o revenire treptată a producției în anii următori.
În intervalul ianuarie-aprilie 2026, importurile de gaze naturale au crescut cu 46,8% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 397.500 tep, depășind 1,246 milioane tep. Datele citate de Agerpres indică o accelerare semnificativă a volumelor aduse din import, în contextul unei producții interne care nu a reușit să compenseze integral cererea.
Ce arată datele INS
Institutul Național de Statistică arată că producția de gaze naturale a României a scăzut ușor în primele patru luni ale anului. Textul publicat nu oferă un procent exact al declinului, însă tendința este una de recul moderat, în contrast cu avansul importurilor.
În termeni energetici, diferența dintre producția internă și necesarul de consum a fost acoperită într-o măsură mai mare prin achiziții din afara țării. Această evoluție este relevantă pentru echilibrul pieței, mai ales într-un moment în care securitatea aprovizionării rămâne un subiect central în Europa.
Estimările pentru 2026 și 2027
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează însă o creștere a producției de gaze naturale în următorii ani. În ultima Prognoză a echilibrului energetic, instituția anticipează pentru 2026 o producție de 7,907 milioane tep, în urcare cu 1,5%, iar pentru 2027 o producție de 8,176 milioane tep, plus 3,4%.
Pe termen mediu, CNSP vede și o reducere a importurilor. Pentru 2026 sunt estimate importuri de 2,150 milioane tep, în scădere cu 2,7%, iar pentru 2027 de 2,022 milioane tep, minus 6%. Prognoza se bazează pe intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar și pe menținerea tranzitului către piețe externe.
Dependența de importuri rămâne un indicator important
Chiar dacă proiecțiile indică o îmbunătățire graduală, datele din primele luni ale anului arată că piața internă a gazelor rămâne sensibilă la variațiile de producție și la dinamica importurilor. În practică, acest echilibru influențează atât costurile de aprovizionare, cât și modul în care România își poate gestiona consumul în perioadele de cerere ridicată.
În lipsa unor date suplimentare privind cauzele exacte ale scăderii producției, informațiile disponibile conturează mai ales o imagine de etapă: importuri în creștere, producție internă ușor în recul și așteptări de redresare în anii următori. Pentru piața energetică, evoluția rămâne una de urmărit în lunile care vin.
