Românii spun că nu mai fac față costurilor
Opt din zece români consideră că nivelul taxelor este excesiv, iar peste jumătate spun că în ultimul an au fost nevoiți să își consume economiile sau au rămas fără rezerve financiare, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP. Datele conturează o presiune tot mai mare asupra bugetelor personale și o stare de nesiguranță care depășește simpla nemulțumire față de fiscalitate.
În contextul scumpirilor din ultimii ani, mulți respondenți spun că veniturile lor sunt absorbite de cheltuielile curente, fără spațiu real pentru economisire. Studiul arată că percepția publică nu se limitează la nivelul taxelor, ci reflectă și sentimentul că efortul financiar cerut de stat nu este însoțit de servicii publice mai bune.
Scumpirile au schimbat raportul dintre venit și cheltuieli
Creșterea prețurilor la energie și combustibili, majorarea costurilor de locuire și scumpirea alimentelor au redus puterea de cumpărare a multor gospodării. La acestea se adaugă extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri, ceea ce a amplificat presiunea asupra clasei de mijloc și a celor cu venituri medii și mici.
Potrivit cercetării, perioada analizată, august 2025 - iunie 2026, surprinde o acumulare de tensiuni economice care a schimbat modul în care românii își evaluează stabilitatea financiară. Pentru mulți, problema nu mai este o măsură fiscală punctuală, ci o succesiune de costuri care lasă tot mai puțin loc pentru siguranță financiară.
Percepția asupra fiscalității este predominant negativă
Studiul indică faptul că 81,7% dintre respondenți consideră că impozitarea din România este excesivă. Doar 11,2% au o opinie contrară, iar 7% nu au putut formula un răspuns. În același timp, doar 20,2% cred că politicile fiscale actuale merg într-o direcție bună.
Peste jumătate dintre participanți spun că direcția este greșită, iar aproape trei din zece nu identifică o strategie clară. Aceste răspunsuri sugerează o ruptură tot mai vizibilă între contribuabil și modul în care este percepută administrarea banilor publici.
Nemulțumirea vizează și raportul dintre contribuție și beneficiu
Mesajul transmis de respondenți nu este doar unul legat de nivelul taxelor, ci și de echilibrul dintre ceea ce plătesc și ceea ce primesc în schimb. Mulți români spun, implicit, că ar accepta mai ușor povara fiscală dacă ar vedea mai multă eficiență, mai multă rigoare și o folosire mai clară a banilor colectați.
În lipsa acestor semnale, sentimentul dominant este că fiecare nouă ajustare fiscală se traduce prin costuri suplimentare pentru populație. Studiul APSAP surprinde astfel o stare de oboseală economică și o neîncredere care pare să se consolideze de la un an la altul.
Clasa de mijloc, tot mai expusă la presiune
Deși datele nu descriu doar situația unei singure categorii sociale, ele arată clar că presiunea se resimte puternic în rândul clasei de mijloc. Pentru această zonă a populației, diferența dintre venituri și cheltuieli devine tot mai mică, iar economiile sunt folosite tot mai des pentru acoperirea nevoilor curente.
În acest context, semnalul transmis de studiu este unul relevant pentru dezbaterea economică din România: fără o corelare mai bună între fiscalitate, servicii publice și puterea de cumpărare, nemulțumirea față de taxare riscă să rămână una dintre temele dominante ale perioadei următoare.
