Europa se confruntă cu deficit de forță de muncă

Deficitul de forță de muncă continuă să afecteze aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană. Cea mai mare presiune se resimte în sănătate, construcții și ocupațiile tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii.

Deficitul de forță de muncă rămâne o problemă în cea mai mare parte a Europei, deși situația este mai puțin gravă decât imediat după pandemie. Raportul, bazat pe date furnizate de serviciile publice de ocupare a forței de muncă la nivel național și din surse UE, arată că deficitul de forță de muncă rămâne răspândit și că situația diferă considerabil de la o țară la alta.

Anexa la raportul EURES 2025 prezintă în detaliu unde se ȋnregistrează cerere de lucrători și unde există disponibilitate a forței de muncă în țările membre ale Serviciilor Europene de Ocupare a Forței de Muncă. Tabloul de bord complet, care conține date privind piața muncii, va sprijini factorii de decizie de la nivelul UE să identifice unde există deficite și excedente și unde ar putea fi necesare măsuri. De asemenea, le va oferi jurnaliștilor imagini clare la nivel de țară, sector și ocupație. Instrumentul va fi util și pentru angajatorii care caută lucrători, precum și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pentru cei care folosesc EURES pentru a identifica locuri de muncă sau pentru a recruta personal peste granițe.

Constatările raportului

Presiunea este deosebit de puternică în anumite părți ale Europei de Sud și de Vest. Italia, Țările de Jos, Bulgaria, Belgia și România raportează un nivel ridicat al deficitului de forță de muncă. În același timp, excedentele sunt mai frecvente în țări precum Austria, Finlanda și Letonia. Această situație sugerează că problema nu constă de cele mai multe ori ȋn simpla lipsă de lucrători, ci mai degraba într-un dezechilibru intre locurile de muncă disponibile şi forta de munca existenta. Anumite locuri de muncă sunt deosebit de greu de ocupat. Sistemul de sănătate continuă să se confrunte cu deficite majore de medici, asistente medicale și lucrători în domeniul îngrijirii. Recrutarea este dificilă pentrulocurile de muncă din construcții și cele tehnice, cum ar fi electricienii, instalatorii și alte meserii calificate. Iar problema nu se mai limitează la ocupațiile foarte specializate. Tot mai multe locuri de muncă care necesită nivel mediu de calificare din transport, industrie și servicii personale devin și ele mai greu de ocupat.

Excedentele de forță de muncă sunt mai puțin frecvente și se regăsesc în principal în ocupațiile de birou, administrative și în anumite servicii. În unele cazuri, aceeași ocupație se află în deficit într-o țară, dar în excedent în alta. Acest lucru arată că lucrătorii și locurile de muncă nu se potrivesc în mod egal în întreaga Europă.

Schimbările demografice agravează problema. Pe măsură ce tot mai mulți lucrători se pensionează, oferta de forță de muncă se reduce. În același timp, cererea crește, în special în domeniul sănătății. Deficitele de competențe și condițiile de muncă precare din anumite sectoare îngreunează, de asemenea, atragerea și păstrarea lucrătorilor.

Raportul arată, de asemenea, că procesul de recruare transfrontalierăȋncă poate fi ȋmbunătățit. Multe locuri de muncă aflate în deficit într-o țară sunt în excedent în alta. Însă mobilitatea forței de muncă este încă impactată de bariere lingvistice, reguli administrative și dificultăți în recunoașterea calificărilor.

În ansamblu, raportul sugerează că Europa nu se mai confruntă doar cu deficite de forță de muncă pe termen scurt. În multe sectoare, problema devine tot mai structurală. Abordarea ei va necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și o cooperare transfrontalieră strânsă.