Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

Șomajul urcă la 6,3%, dar meseriașii lipsesc din piață

Piața muncii din România intră în toamna lui 2026 cu șomaj de 6,3% și un deficit acut de meseriași, arată un interviu cu un specialist în recrutare.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Electrician cu cască de protecție și vestă reflectorizantă verifică un tablou electric cu cabluri și relee, în timpul unei intervenții tehnice
Electrician cu cască de protecție și vestă reflectorizantă verifică un tablou electric cu cabluri și relee, în timpul unei intervenții tehnice

Piața muncii din România a intrat în toamna anului 2026 cu o rată a șomajului de 6,3% și, în același timp, cu un deficit tot mai greu de acoperit de muncitori calificați. Georgiana Brudaru, reprezentanta International Work Finder, a explicat într-un interviu pentru Wall-Street.ro că cele două fenomene coexistă: tot mai mulți candidați aplică pentru joburile de birou, în timp ce electricienii, sudorii și șoferii profesioniști rămân greu de găsit.

Mai puține joburi deschise, mai mulți candidați

Potrivit specialistei în recrutare, numărul aplicațiilor pentru posturile de birou a crescut față de anul trecut, iar candidații au acum mai puțină putere de negociere. Nu este vorba despre o schimbare bruscă față de septembrie 2025, ci despre continuarea aceleiași prudențe din partea angajatorilor, care își bugetează atent fiecare post și au nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie de angajare.

Datele oficiale confirmă acest context. Institutul Național de Statistică a raportat o rată a șomajului de 6,3% în luna iunie din 2026, în formă ajustată sezonier, cu aproximativ 511.600 de persoane fără loc de muncă în categoria de vârstă 15-74 de ani. Rata șomajului în rândul tinerilor a rămas mult mai ridicată, la aproape 29%.

Producția, construcțiile și logistica rămân active

Deși recrutările sunt mai atente, cererea de personal nu s-a oprit. Producția și industria prelucrătoare generează în continuare volume mari de angajări, inclusiv prin recrutare de personal din afara Uniunii Europene. Construcțiile și infrastructura continuă să aibă nevoie de muncitori, susținute de proiectele aflate în derulare, iar transportul și logistica rămân într-o căutare constantă de șoferi profesioniști și operatori de depozit.

Situația se schimbă radical atunci când vine vorba despre meseriile tehnice. Electricienii, sudorii și tehnicienii calificați sunt greu de găsit pe piața locală, iar unele companii ajung să completeze echipele cu angajați din afara UE. Georgiana Brudaru a rezumat fenomenul astfel:

„Avem oameni fără job și joburi fără oameni, pentru că cele două nu se întâlnesc pe aceleași competențe.”

Joburile administrative, primele puse pe pauză

La polul opus, pozițiile administrative și rolurile entry-level de birou au fost primele afectate de prudența companiilor. Potrivit specialistei, angajatorii mențin doar posturile care aduc valoare directă sau acoperă un gol operațional real, în timp ce recrutările pentru rolurile fără un impact clar în bugetul companiei sunt amânate. Pentru un post de suport bine plătit pot exista zeci de aplicații, astfel încât provocarea recrutorilor nu mai este atragerea candidaților, ci selecția lor.

Salariile cresc, dar puterea de cumpărare stagnează

Din datele observate de International Work Finder în procesele de recrutare, salariul mediu net se situează în jurul valorii de 5.900 de lei. Creșterile salariale din ultimul an nu s-au tradus însă automat într-o putere de cumpărare mai mare, din cauza inflației. Cele mai mari pachete salariale rămân în IT și consultanță, unde vârfurile depășesc 15.000 de lei net, precum și în anumite nișe industriale. Serviciile financiare, energia, industria farmaceutică și telecomul au înregistrat, de asemenea, creșteri procentuale importante în ultimul an.

Companiile care nu pot concura prin salariul de bază încearcă să atragă candidați prin pachetul total de beneficii: bonusuri de performanță, zile libere suplimentare, program flexibil și bugete pentru formare profesională.

Înghețare, nu concedieri, spre finalul anului

Pentru perioada următoare, specialista estimează mai degrabă o menținere prudentă a ritmului de angajări decât o accelerare. Aproximativ patru din zece angajatori își păstrează planurile stabilite la începutul anului, în timp ce o parte au înghețat recrutările, iar un segment mai redus le-a diminuat. Georgiana Brudaru subliniază însă că oprirea unor recrutări nu înseamnă un val de concedieri, ci mai degrabă o pauză de recalibrare.

Comportamentul candidaților s-a schimbat și el. Salariul rămâne principalul criteriu în alegerea unui loc de muncă, dar stabilitatea locului de muncă a devenit un factor la fel de important, spre deosebire de anul trecut, când această întrebare apărea rar în discuțiile de recrutare. Munca remote sau hibridă nu mai este un factor decisiv, în schimb beneficiile legate de timp și dezvoltare, precum săptămâna de lucru de patru zile, bugetele de formare și zilele suplimentare de concediu, câștigă din ce în ce mai mult interes din partea angajaților.

Piața muncii din România a mai trecut prin momente similare de prudență: rata șomajului urcase la 6,5% în primul trimestru din 2026, iar șomajul tinerilor din mediul rural rămâne mult peste media națională. Deficitul de muncitori calificați nu este nou nici el: cererea de personal din afara UE atinsese deja cote record în 2025, potrivit aceleiași companii de recrutare. Decalajul dintre așteptările angajaților și oferta companiilor era vizibil și în urmă cu un an, când un raport regional arăta un decalaj tot mai mare între angajați și angajatori în Europa de Sud-Est. Dorința românilor de a-și schimba locul de muncă nu este, de altfel, un fenomen nou: un sondaj din 2023 arăta deja că tot mai mulți români voiau să se angajeze în altă parte.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.