ANAF a descoperit un mecanism fictiv de tranzacții
ANAF a identificat o fraudă de peste 18 milioane de lei în domeniul reciclării de ambalaje, în urma unui control efectuat la o firmă din București. Potrivit instituției, prejudiciul estimat la bugetul de stat se ridică la 18,41 milioane de lei și reprezintă impozit pe profit și TVA sustrase de la plată prin folosirea unui circuit fictiv de tranzacții comerciale.
Controlul a vizat o societate activă în colectarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje. Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au stabilit că firma ar fi introdus în contabilitate facturi fictive emise de o rețea formată din nouă societăți fără activitate economică reală.
Facturi false și cheltuieli deduse nelegal
Potrivit datelor comunicate de ANAF, mecanismul ar fi fost folosit pentru diminuarea obligațiilor fiscale și pentru deducerea nelegală de cheltuieli și TVA, inclusiv prin aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse. În perioada 2023-2025, societatea verificată a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverși beneficiari pentru servicii prezentate ca fiind legitime.
Verificările antifraudă au arătat însă că, în anul 2025, operatorul economic a înregistrat în contabilitate facturi emise de firme fără activitate reală. Acestea ar fi fost folosite pentru operațiuni fictive privind achiziții de deșeuri și prestări de servicii precum sortare sau dezmembrare.
Rețea de firme fără infrastructură reală
ANAF precizează că societățile implicate în circuitul fraudulos funcționau exclusiv în relație cu beneficiarul verificat. Șase dintre ele au fost înființate în 2024 și declarate inactive în anul următor. Inspectorii au constatat că aceste entități nu dispuneau de infrastructura minimă necesară desfășurării activităților declarate.
Potrivit instituției, firmele nu aveau angajați, nu funcționau la sediile declarate, iar unele nu dețineau conturi bancare. Aceste elemente au întărit concluzia că tranzacțiile consemnate în acte nu reflectau operațiuni economice reale.
Banii au fost folosiți și în scop personal
ANAF arată că sumele obținute prin mecanismul fraudulos au fost utilizate inclusiv în scop personal de administratorii societății. Printre achizițiile menționate de instituție se află și un autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro.
Cazul evidențiază riscurile dintr-un sector în care fluxurile de marfă și documentele fiscale pot fi greu de urmărit fără controale detaliate. În astfel de situații, verificarea lanțului de tranzacții și a capacității reale de operare a firmelor devine esențială pentru depistarea fraudelor.
Ce urmărește autoritatea fiscală
ANAF spune că analiza de risc fiscal și acțiunile de control au dus la identificarea mecanismului de fraudare. Instituția nu a precizat, în informațiile transmise, alte măsuri dispuse în acest caz, însă a indicat amploarea prejudiciului și modul de operare al rețelei de firme.
În lipsa unei activități economice reale, facturile fictive și tranzacțiile simulate pot produce pierderi importante la buget. În acest caz, autoritățile fiscale susțin că schema a fost construită pentru a reduce artificial taxele datorate statului și pentru a crea aparența unor operațiuni comerciale legitime.
