Discutiile pe tema deficitului bugetar sunt la intensitate maxima. Și, cand emotiile prevaleaza, dispar nuantele, iar rigoarea devine facultativa. Leitmotivul zilei este scaderea cheltuielilor publice, adica a cheltuielilor bugetare, ca principal sau chiar exclusiv mijloc de micsorare a deficitului bugetar.
Inainte de a lua in discutie un astfel de plan, haideti sa vedem unde se afla România din acest punct de vedere in raport cu alte tari din UE.
In acest conditii, cred ca o intrebare legitima ar fi: de ce ar trebui ca cheltuielile bugetare sa fie micsorate daca ele sunt deja printre cele mai scazute in UE. Cum putem sa ne imaginam ca vom avea avea servicii publice la standarde europene cu un buget la coada clasamentului din UE? Astfel de asteptari sunt total nerealiste.
Obiectivul corect este acela ca cheltuielile bugetare ar trebui reprioritizate, optimizate, prin relocarea de fonduri din zonele in care cheltuielile sunt excesive și nejustificate, catre capitolele bugetare sub finantate. Cu alte cuvinte, structura de cheltuieli a bugetului ar trebui reformata.
Cheltuielile publice in ansamblu lor nu trebuie sa scada, ci trebuie relocate in interiorul bugetul existent de la zonele care in care banii sunt risipiti catre zonele subfinantate.
In aceste conditii, principala modalitate de micsorare a deficitului bugetar ar trebui sa fie cresterea veniturilor fiscale care, Semnalele date de Comisia Europeana și agentiile de rating ne arata ca suntem in mare criza de timp. Am irosit ani de zile facand promisiuni legate de corectii fiscale pe care ulterior nu le-am indeplinit, iar rabdarea institutiilor multilaterale, a agentiilor de rating, a investitorilor este pe punctul sa se epuizeze.
In paralel, poate fi demarat un program de imbunatatire a colectarii care insa va produce rezultate de abia incepand cu anul 2026. Ceea ce este foarte bine avand in vedere ca deficitul bugetar va trebui sa continue sa scada și in anii urmatori. In schimb, daca dorim servicii publice și infrastructura la standarde europene, cheltuielile publice nu au cum sa scada in anii urmatori. Dimpotriva, ele vor creste pentru a suplini o finantare europeana in scadere pentru investitii și o crestere a cheltuielilor de aparare. Insa alocarea cheltuielilor bugetare va trebui optimizata printr-un proces care trebuie sa inceapa imediat.
Și tot despre recapatarea increderii este vorba și in relatia dintre contribuabili și statul roman. Pentru că opozitia puternica la ideea cresterii de taxe și impozite vine tocmai din temerea ca platitori vor fi doar cei care au platit și până acum, iar acesti bani vor fi la fel de prost gestionati ca in trecut fiind irositi.
Asta inseamna ca statul roman ar trebui sa aiba ca prioritate nu doar rezolvarea cu rapiditate a problemei deficitului bugetar, ci și a problemei deficitului de incredere cu care se confrunta in privinta gestionarii banului public. Altminteri ne vom invarti in cercul vicios al lipsei de incredere și de resurse publice.
Un weekend placut!
Comentarii
Intră în cont pentru a comenta
Autentifică-teSemnal — Briefingul de dimineață
Cele mai importante ştiri ale zilei, direct în inbox. Gratuit, fără spam.