In primavara lui 2021 scriam:
“De un an, o stafie bantuie spatiul public international. Ea poarta numele de “Marea resetare„, un concept promovat incepand cu 2020 de catre Forumul Economic de la Davos (WEF). Este un concept care, ulterior, a devenit subiectul preferat al teoriilor conspiratiei. Bulgarele a inceput sa fie rostogolit in aceasta directie de grupurile politice și de media apropiate fostului presedinte Trump, care au incercat sa scada astfel popularitatea presedintelui Biden, adeptul promovarii unor schimbari fundamentale la nivel global. Odata rostogolit, bulgarele conspirationist nu a facut decât sa fie amplificat și adaptat de miscarile ideologice din ambele extreme."
Daca sunteti interesati de punctul meu de vedere legat de curentul consiprationist atasat ideii de Marea Resetare va invit sa cititi postarea intitulata “Marea Resetare sau Marea Isterie?„
Resetarea unor variabile esentiale ale economiei va veni peste noi cu certitudine, iar lipsa de pregatire poate genera dezechilibre economice majore și o vulnerabilizare majora a României.
In prezent, programul PNRR ofera din nou o sursa generoasa de finantare a dezvoltarii economice, referitor la care Economistul-sef al BNR Valentin Lazea spunea ca e “cel mai bun program de tara pe care il avem, ca ne place, ca nu ne place (…)". Conform ministrului de finante, până in prezent, România a primit 9 miliarde de euro din PNRR și, cu conditia indeplinirii reformelor promise, urmeaza sa mai primeasca inca 19 miliarde până in 2026.
SI astfel am ajuns la momentul resetarii pentru economia României. Pentru că, incepand cu 2026, robinetul finantarilor din partea UE se va inchide. Motivul este simplu și usor de anticipat: finantarea noilor aspiranti la statutul de membru al UE și, mai ales, finantarea efortului de reconstructie al Ucrainei. Suma necesara reconstructiei, estimata la peste 500 de miliarde de dolari, va fi asigurata intr-o buna masura de UE și SUA. Asta va face ca, cel mai probabil, și România, alaturi de celelalte state membre, sa devina un contributor net la bugetul UE. Din acel moment, dezvoltarea României va fi finantata in primul rand din resurse interne.
Va fi o schimbare totala de paradigma, o resetare a modului in care a fost finantata dezvoltarea din ultimele decenii ale României. Iar daca dorit sa aflati cum ar fi aratat România fara aceste finantari masive, este suficient sa priviti la dezvoltarea și nivelul de trai al tarilor din regiune care nu sunt membre ale UE.
Și nu este vorba doar de preluarea de catre România a finantarii noilor proiecte de infrastructura sau energetice. Este vorba, in acelasi timp, și de intretinerea celor care, in tot acest timp, au fost create prin finantarea UE, dar care, de acum incolo, vor trebui sa fie intretinute prin finantare locala. ca să intelegeti mai bine ce vreau sa spun, priviti la autostrazile contruite cu bani europeni și ale caror benzi de rulare, instalatii de iluminat sau balustrade nu sunt reparate cu lunile sau anii. Pe masura ce reteaua de autostrazi se va mari cu finantare europeana, intretinerea lor va deveni din ce in ce mai costisitoare.
A doua resetare economica va fi legata de faptul ca, tot incepand cu 2026, va incepe valul pensionarii “decreteilor„. Va fi un moment definitoriu pentru inversarea piramidei varstelor a populatiei din România. Cea mai numeroasa generatie a României, care in momentul de fata inca plateste pensiile celor varstnici, incepand cu 2026, pe masura pensionarii, va inceta sa plateasca și va incepe sa primeasca bani din bugetul de asigurari sociale.
ca să intelegeti cat de dificil va fi de administrat “Marea Resetare„ a României, fac precizarea ca, raportat la veniturile bugetare, România are in UE cel mai mare procent cu cheltuielile salariale din sectorul public (33%) și unul dintre cele mai mari procente cu cheltuielile de asigurari sociale (29%). Procente foarte mari, calculate din cel mai mic budget consolidat din UE raportat la marimea economiei.
Dincolo de 2026 nu ne vom mai putea dezvolta pe banii altora, iar numarul pensionarilor va exploda. “Marea Resetare" economica a României va presupune o dezvoltare predominant pe cont propriu prin fonduri publice și stimularea dezvoltarii accelerate (nu penalizarea) sectorului privat. Pentru că acest lucru sa fie posibil, nepunand la socoteala 2024, mai avem doi ani ca să eliminam risipa și sa crestem cu cel putin 25% veniturile bugetare. Iar raspunsul la intrebarea urmatoare va fi esential.
Cine va plati?
Un weekend placut!
