Trăim într-o perioadă în care granița dintre real și fals devine tot mai difuză. Clipurile și imaginile generate cu inteligență artificială pot fi amuzante sau fascinante, dar devin periculoase atunci când sunt folosite pentru manipularea adevărului.
De ceva vreme au apărut pe rețelele de socializare imagini false în care o bătrână, care vinde zarzavaturi pe stradă, este prezentată ca fiind arestată de doi polițiști. Mulți dintre cei care privesc fotografia generată digital cred că scena este reală și își exprimă revolta împotriva autorităților: înjură Poliția, îl insultă pe Nicușor Dan, pe Bolojan, dau vina pe „globaliști”, pe Soroș, pe vacinul anti COVID și pe LGBT, fără să verifice veridicitatea materialului. Cunoașteți genul, da? Aveți la voi, la serviciu, indivizi din ăștia, îi vedeți în autobuz, la metrou sau la TV. Ei sunt „specialiști” în justiție, legi, virusologie, chirugie, armată, strategii politice, geografie, avioane care aruncă „zeamă cu cancer” peste România și multe altele…
Acesta nu este un caz izolat, ci doar unul dintre multiplele exemple care arată cât de ușor poate fi distorsionată realitatea.
Problema nu este doar tehnologia, ci și modul în care oamenii aleg să interacționeze cu informația. Distribuirea necritică a materialelor false poate amplifica panică, ură și neîncredere în instituții. Într-o epocă în care „like”-urile și share-urile dictează vizibilitatea unui mesaj, adevărul devine adesea o victimă colaterală.
