Ultimele valori raportate al inflatiei au facut ziarele sa titreze ca “ Criza a dus inflatia in Romania in 2020 aproape de nivelul cel mai sanatos pentru economie”, iar pe analisti sa remarce ca “Dinamica anuală a prețurilor de consum a decelerat de la 2,14% în noiembrie la 2,06% în decembrie, cel mai redus nivel din septembrie 2017”. Intr-adevar, criza, prin prabusirea consumului, a dus la scaderea presiunilor asupra preturilor. Dar ea a mai avut un efect pervers care, pana acum, a fost mai degraba ignorat.
Cosul de consum pe baza caruia se calculeza indicele preturilor de consum, masura inflatiei, este utilizat cu o intarziere de aproximativ 2 ani. Cu alte cuvinte, inflatia anului 2020 a fost calculata pe baza cosului de consum ce reflecta comportamentul romanilor in 2018. Un element important, nu-i asa? Pentru ca preferintele de consum ale romanilor s-au modificat substantial in 2020 in contextul pandemiei.
Putem usor sa ne amintim despre cresterea semnificativa a cheltuielilor cu produsele igienico-sanitare sau cu serviciile de comunicare si scaderea pana la disparitie a cheltuielilor cu serviciile turistice, cele recreative sau cu transportul. Ponderea reala a cheltuielilor cu chiriile a scazut si ea in conditiile in care o parte a chiriasilor s-a intors in orasele de origine pentru a lucra de acasa.
Cu alte cuvinte, abordarea care presupunea conservarea in mare masura a cosul de consum de la un an la altul, pentru 2020 a produs o imagine incorecta a structurii de consum a romanilor. Ce pondere au avut mastile de protectie in anul 2018? Cel mai probabil nci nu au existat in cos…
