Un motor nou are piesele montate, dar nu și potrivite complet între ele. Suprafețele care alunecă una peste alta, cum sunt pereții cilindrilor și segmenții pistonului, se adaptează reciproc în primii kilometri. Felul în care e condusă mașina în acest interval contează, dar mai puțin decât susțin legendele de garaj.
Ce se întâmplă cu piesele în primii kilometri
Piesele metalice par netede, dar la mărire au asperități foarte mici. Când motorul pornește, vârfurile acestea se tocesc la contactul dintre segmenți și cilindru. Specialiștii numesc fenomenul uzura inițială și îl consideră normal.
Particulele rezultate sunt minuscule. O parte ajunge în ulei, iar filtrul reține fracțiunea mai grosieră. Cele foarte fine pot circula cu uleiul sau se pot depune în carter, motiv pentru care unii constructori cer schimbarea uleiului și a filtrului după un kilometraj stabilit. Scopul rodajului este ca potrivirea să se facă uniform, fără încălzire locală și fără frecare excesivă pe vreo piesă.
Etanșarea dintre segmenți și cilindru se stabilizează tot în această perioadă. La unele motoare, consumul de ulei se așază abia după un kilometraj mai mare decât cel al rodajului propriu-zis, iar acest lucru nu indică de la sine o defecțiune.
Ce cer de obicei constructorii în manual
Manualele nu impun ritualuri. Recomandările se repetă la multe mărci, dar formularea și pragurile diferă de la un producător la altul și de la o motorizare la alta:
- turația se variază, fără mers prelungit la o singură valoare;
- motorul nu se duce la turația maximă și nu se solicită cu accelerație la fund;
- sarcina rămâne moderată, deci fără remorcă grea și fără încărcare la limită;
- pornirea la rece se face fără accelerări bruște, până se încălzește uleiul;
- ralantiul prelungit se evită.
Unii constructori indică o turație maximă în cifre și un număr de kilometri. Alții se rezumă la formulări generale. Cifrele diferă de la un motor la altul, așa că o regulă împrumutată de la altă mașină nu are valoare.
Practicile vechi și motoarele moderne
Pe motoarele mai vechi, toleranțele de fabricație erau mai largi, iar uleiurile mai simple. Rodajul lung, cu schimb de ulei timpuriu, avea atunci logică tehnică. Mulți mecanici au păstrat obiceiul și l-au transmis mai departe.
Motoarele actuale se prelucrează mai precis, iar suprafețele cilindrilor primesc finisaje controlate. Uleiurile moderne protejează mai bine la rece. Din acest motiv, o parte dintre constructori nu mai cer schimbul de ulei anticipat, dar alții îl cer încă. Decide cartea mașinii, nu obiceiul.
Două idei circulă des fără temei clar. Prima spune că motorul se rodează cel mai bine la turație constantă, de exemplu pe autostradă. Multe manuale recomandă evitarea mersului îndelungat la aceeași turație sau viteză în perioada inițială și cer variație, însă nu toate mărcile formulează la fel. A doua susține că motorul nou are nevoie de un ulei special de rodaj. La majoritatea mașinilor noi, manualul cere uleiul din specificația obișnuită a motorului, iar un produs diferit nu are rost fără o cerință scrisă.
Rodajul după reparație depinde de piesele schimbate
Un motor după reparație nu e identic cu unul nou. Dacă s-au montat piston, segmenți sau cuzineți noi într-un bloc vechi, suprafețele noi trebuie să se potrivească cu cele existente. Dacă blocul a fost rectificat, potrivirea se face pe pereții proaspăt prelucrați.
Atelierul care a făcut lucrarea știe ce a schimbat, așa că poate da instrucțiuni exacte. Merită cerute în scris: câți kilometri se conduce cu precauție, ce turație nu se depășește și când se verifică uleiul. La reparațiile ample, mulți mecanici recomandă un schimb de ulei și de filtru după primii kilometri, pentru că în carter pot rămâne resturi de montaj. Nivelul uleiului se controlează mai des decât de obicei în această perioadă.
Aceeași prudență se aplică după orice intervenție care afectează lubrifierea sau răcirea. O garnitură de chiulasă înlocuită, de exemplu, cere de regulă și verificarea nivelului de lichid de răcire în zilele următoare.
Cartea tehnică are prioritate față de regulile generale
Capitolul despre rodaj se află, de regulă, în secțiunea de pornire și condus din manualul de utilizare. Unele mărci îl tratează pe scurt, altele îl detaliază pe tipuri de motor. Dacă mașina are variante diferite de motorizare, contează textul pentru versiunea exactă a motorului.
Când manualul nu menționează nimic despre rodaj, reprezentanța mărcii poate confirma dacă există cerințe speciale. Răspunsul trebuie cerut pentru motorul concret, cu seria sau codul din cartea tehnică, nu pentru o gamă generică.
Criteriul de decizie e simplu: sursa primară pentru motorul tău este documentația producătorului, adică manualul, eventualele buletine de service și fișa atelierului care l-a reparat. Regulile de forum sau de garaj merită urmate doar dacă se potrivesc cu aceste documente.
