CTRL

Cum copia „Turla” e-mailurile NATO dintr-o instituție română

ESET explică cum a funcționat programul Cereal, folosit de Turla pentru a copia în secret e-mailuri NATO și UE dintr-o instituție română.

de Andrei Cristian Mateescu · · Asistat de AI

Ecran de calculator cu interfață terminal și cod verde, imagine ilustrativă pentru securitate cibernetică
Ecran de calculator cu interfață terminal și cod verde, imagine ilustrativă pentru securitate cibernetică

Hackerii din gruparea rusă Turla nu au avut nevoie de un server propriu ca să spioneze e-mailurile unei instituții guvernamentale din România. Au folosit chiar serverul de e-mail al victimei, potrivit raportului publicat pe 10 noiembrie de firma slovacă de securitate ESET. Programul se ascundea în mijlocul fluxului de poștă electronică și făcea copii doar ale mesajelor care păreau interesante, în timp ce originalul își urma drumul.

ESET atribuie operațiunea, cu grad ridicat de încredere, grupării Turla, cunoscută și ca Snake, evaluată pe scară largă ca parte a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Despre incident am scris deja în materialul de bază. Aici explicăm mecanismul tehnic, așa cum îl descriu cercetătorii.

Un set de programe numit „Cereal”

ESET a botezat setul „Cereal”. Este modular, scris pentru serverele Microsoft Exchange și a fost găsit la două organizații guvernamentale: una din Kazahstan, descoperită pe 28 noiembrie 2025, și una din România, compromisă pe 23 decembrie 2025. Instituția românească nu a fost numită nici de ESET, nici de autoritățile din România în sursele consultate.

Serverul victimei, folosit drept post de comandă

Elementul neobișnuit este că atacatorii nu au avut infrastructură externă de comandă. Comenzile au fost trimise direct serverului de e-mail al victimei, accesibil din internet, deghizate în trafic obișnuit de acces la poșta electronică. Un server compromis răspundea doar la cereri criptate corect și validate; orice altceva primea o pagină de eroare Exchange, aparent normală. Pe scurt, victima găzduia, fără să știe, serverul de comandă al atacatorilor.

Fiecare comandă venea ca un mic program construit pentru o singură sarcină, de exemplu colectarea unor căsuțe poștale, interogarea directorului de utilizatori sau extragerea de credențiale. ESET notează că numărul mare de programe aproape identice sugerează un cadru care le generează automat. Un al doilea element ascuns citea comenzi criptate direct de pe disc, ca variantă de rezervă, fără rețea.

Copierea e-mailurilor din interiorul serverului

Componenta care colecta mesajele, numită CerealBox, s-a injectat în procesul Exchange care mută poșta. Gruparea Turla a abuzat și în trecut de agenții de transport ai Exchange, dar aceștia apar în configurația serverului. CerealBox a evitat acest lucru, iar fluxul de e-mail a continuat normal, fără ca vreun agent nou să fie înregistrat. ESET susține că o astfel de acroșare din interior nu a mai fost documentată la nicio altă familie de programe malițioase.

Programul păstra doar mesajele cu atașamente Word sau PDF care se potriveau unor liste fixe de expeditori, destinatari, subiecte sau nume de fișiere. Le comprima, le cripta și le păstra pe disc, ca operatorii să le ia ulterior. În cazul României, cercetătorii spun că programul a fost configurat să vizeze mesajele către și dinspre adrese NATO și ale Uniunii Europene.

Ce spune SRI și ce lipsește din raport

SRI a anunțat, într-un comunicat citat de Adevărul, că Centrul Național Cyberint a identificat atacul în decembrie 2025, a luat măsuri de contracarare și a remediat efectele. Atacatorii ar fi exploatat vulnerabilități sistemice ale sistemelor de operare Microsoft. Serviciul spune că nu au fost identificate exfiltrări de date sensibile și că serviciul de e-mail afectat a fost remediat. Beneficiarii legali au fost informați, iar cazul a fost discutat cu parteneri europeni, inclusiv din UE și NATO.

ESET precizează însă că raportul nu descrie cum au fost compromise inițial serverele. Cercetătorii au notat și că interesul pentru România se potrivește cu prioritățile de lungă durată ale spionajului rus, dar ar putea fi legat și de tensiunile din regiune, inclusiv dronele rusești căzute lângă sau în România din 2025. Despre alte atacuri atribuite Rusiei, Semnal a relatat și spionajul cibernetic rusesc care a vizat direct România.

Foto: Tima Miroshnichenko / Pexels. Imagine ilustrativă.

Sursa informațiilor: raportul ESET, Help Net Security, Infosecurity Magazine și Adevărul (comunicatul SRI).

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN DOSARUL

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.