Dior și-a lansat miercuri, 4 noiembrie, filmul de sărbători „Christian Dior's Night in Color”, prezentat drept o animație desenată integral de mână. În doar câteva zile, spectatorii au început să oprească imaginea cadru cu cadru și să numere degetele personajelor. Mulți au ajuns la concluzia că pelicula ar fi fost realizată, cel puțin parțial, cu inteligență artificială.
Regizorul Sylvain Chomet neagă folosirea AI generative. Producătorul său recunoaște însă că o parte din cadre a fost creată de un program de interpolare automată, detaliu care nu apărea nicăieri în materialele de lansare. Casa de modă nu a comentat public acuzațiile.
Un film despre răbdarea atelierului
Scurtmetrajul, de aproximativ șase minute, transformă într-o poveste de iarnă o anecdotă din istoria casei. Marlene Dietrich îi cere lui Christian Dior o rochie nouă, iar creatorul trebuie să o inventeze peste noapte, între Paris și Los Angeles. Inspirația vine din rochia Junon, creată în 1949.
Vocile aparțin unor nume mari. Robert Pattinson este naratorul, Louis Garrel îi dă glas lui Dior, Camille Cottin o interpretează pe Dietrich, iar Rihanna apare în rolul unei stele norocoase. Josh O'Connor, LaKeith Stanfield și Greta Lee completează distribuția.
Dior a construit întreaga campanie în jurul ideii de lucru făcut cu mâna. Directorul de creație Jonathan Anderson a declarat pentru Women's Wear Daily că filmul este „în întregime desenat de mână, cu tehnici care vin din anii 1940”. Pe site-ul casei, munca de luni de zile a animatorului era pusă alături de răbdarea cerută de haute couture, iar un videoclip din culise îl arăta pe Chomet desenând.
Alegerea regizorului părea o garanție. Chomet, autorul filmului „Les Triplettes de Belleville” și nominalizat de patru ori la Oscar, este unul dintre puținii cineaști care au rămas fideli desenului clasic după ce animația pe calculator a cucerit industria.
Degetele care au aprins rețelele sociale
Totul a pornit de la o mână. Într-un cadru, Marlene Dietrich pare să aibă șase degete. În altul, mâinile lui Christian Dior, împreunate la spate, par deformate. Utilizatorii au adunat apoi și alte ciudățenii, precum litere care se strâmbă, trăsături faciale instabile, stele încețoșate în brad și o zgardă de câine care își schimbă forma de la un cadru la altul. Pe medalionul ei, unii au observat chiar o greșeală de ortografie.
Pe internet a circulat și o teorie mai dură. Chomet ar fi fost contactat cu doar două săptămâni înainte, iar filmul ar fi fost produs în grabă, fără niciun desen real, ca Dior să țină pasul cu Prada. Nicio dovadă nu a susținut această variantă.
Valul a ajuns și în presa de specialitate. Cartoon Brew, una dintre cele mai citite publicații despre animație, anunțase inițial filmul ca fiind „desenat de mână”. Pe 6 noiembrie, redacția a scos expresia din titlu și și-a cerut scuze cititorilor pentru că nu a analizat mai atent pelicula înainte să scrie despre ea.
Ce recunosc autorii
Chomet și producătorul Aton Soumache, cunoscut pentru „Micul Prinț”, au răspuns acuzațiilor într-un interviu acordat revistei Variety. Potrivit lor, filmul a fost realizat în șapte luni de o echipă de aproximativ 20 de oameni, dintre care șase animatori. Personajele, decorurile și pozițiile-cheie au fost desenate de mână de artiști, pe tabletă, nu pe hârtie.
Fraza care a schimbat discuția i-a aparținut lui Soumache. El a admis că echipa a folosit „un sistem de interpolare automată pentru o parte foarte mică a procesului”. Mai exact, un program a generat o parte din cadrele intermediare dintre două desene-cheie, muncă pe care în animația clasică o fac desenatori specializați. Chomet a descris tehnica drept automatizarea părții „repetitive, mecanice” a meseriei, nu a celei creative.
Cât despre degetele în plus, regizorul spune că țin de un procedeu vechi. Când o mână se deschide în evantai, animatorul poate desena șase sau șapte degete ca să sugereze mișcarea. Chomet a dat și exemplul unui personaj al cărui nas își schimba complet forma pe parcursul a cinci cadre, în timp ce întorcea capul.
Întrebările rămase deschise
Explicațiile nu au închis subiectul. Jamie Lang, redactorul-șef al Cartoon Brew, atrage atenția că interpolarea automată nu înseamnă neapărat AI generativă, însă poate include și instrumente care creează cadre noi. Autorii nu au spus ce program au folosit și nici ce înseamnă, concret, „o parte foarte mică”, adică dacă e vorba despre un procent din cadre, despre câteva scene sau despre o etapă a producției.
Lang subliniază că nimic din ce se știe până acum nu dovedește folosirea AI generative. La fel de adevărat este că cele șapte luni de muncă ale unei echipe de artiști nu exclud această posibilitate. Rămâne distanța dintre promisiunea lui Anderson, a unui film desenat în întregime de mână, și ceea ce recunosc acum chiar autorii.
Dior nu a răspuns solicitării de comentariu trimise de Business of Fashion și nu a făcut nicio declarație publică până duminică, 8 noiembrie.
Prada, termenul de comparație
Momentul lansării a făcut comparația inevitabilă. La sfârșitul lui octombrie, Prada prezentase „Drawing Prada: Animated by Hand”, o serie de filme scurte cu Sadie Sink și Maya Hawke printre protagoniști, animate de John Pomeroy. Veteran al studiourilor Disney, Pomeroy a lucrat la „Pocahontas” și „Fantasia 2000”. Campania Prada a fost primită cu laude, iar mulți comentatori au pus-o în oglindă cu cea a rivalei.
Pentru marile case de modă, lucrul făcut de mână a devenit un argument de lux într-o perioadă în care imaginile generate de AI au invadat internetul, iar multe clipuri artificiale circulă pe rețele fără nicio etichetă. Tensiunea dintre creatori și noile tehnologii se vede și în alte domenii, cum arată acuzațiile a trei youtuberi la adresa Apple privind folosirea conținutului lor.
Publicul a devenit, la rândul lui, mult mai bănuitor, mai ales după reclama de Crăciun realizată cu AI de Coca-Cola, criticată dur în 2024. Cazul Dior arată că nici numele unui maestru al animației nu mai oprește numărătoarea degetelor.
