Directorii marilor companii de tehnologie susțin de ani de zile că inteligența artificială va reduce timpul pe care oamenii trebuie să-l petreacă la muncă. În realitate, angajații din chiar aceste companii declară că lucrează mai mult ca oricând, potrivit unei investigații BBC citate de HotNews.
Angajați actuali și foști angajați de la OpenAI, Anthropic, Meta și Google au povestit reporterilor BBC despre săptămâni de lucru care ajung frecvent la 70-90 de ore, în special în perioadele numite „sprinturi”, care preced lansarea unui produs nou.
Promisiunea săptămânii de lucru mai scurte
În urmă cu patru ani, un director de inginerie de la Google estima că inteligența artificială va face posibilă o săptămână de lucru de patru zile până în 2025. La începutul acestui an, OpenAI a recomandat oficial firmelor partenere să testeze acest model, fără reducere de salariu, argumentând că AI va accelera suficient munca oamenilor pentru a-l justifica.
Un fost angajat tehnic al OpenAI, care a plecat din companie anul trecut, a declarat pentru BBC că firma nu a testat niciodată intern săptămâna de patru zile pe care le-o recomanda altora. În schimb, persoana a descris o cultură a muncii marcată de „ședințe de criză” frecvente, program în weekend și evaluări de performanță pe care le-a numit „extrem de dure”, urmate uneori de concedieri neanunțate.
„Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”, a povestit fostul angajat, citat de BBC.
Sprinturi de peste 90 de ore pe săptămână
La OpenAI și Anthropic, potrivit mai multor angajați din domeniul tehnologiei citați de BBC, perioadele de sprint pot dura mai multe săptămâni la rând și pot depăși 90 de ore de muncă într-un interval de șapte zile. Niciuna dintre cele două companii nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor.
Anthropic promovează public capacitatea instrumentului său de programare, Claude, de a lucra autonom timp de aproximativ șapte ore fără pauză. Dario Amodei, directorul general al companiei, a avertizat în același timp că productivitatea tot mai mare a instrumentelor AI ar putea duce, în timp, la pierderi mai ample de locuri de muncă — un subiect pe care alți angajați din domeniul AI l-au invocat recent, cerând încetinirea dezvoltării tehnologiei.
La Meta, Mark Zuckerberg a declarat că firma se află într-o etapă în care inteligența artificială „începe să schimbe dramatic modul în care lucrăm”, permițând unui număr mai mic de angajați să realizeze mai mult decât înainte. Compania a concediat, între timp, aproximativ unul din zece angajați, în contextul unui val mai amplu de concedieri la Meta și Microsoft pe fondul investițiilor în AI.
„Recrutați cu forța” la Meta
Foști și actuali angajați ai Meta au relatat pentru BBC că, în acest an, au fost mutați brusc în echipe care lucrau la proiecte de inteligență artificială considerate urgente. Persoanele au numit procesul „recrutare” sau „draftare”, pentru că nu li s-a oferit posibilitatea de a alege.
„Pur și simplu te mută acolo. Nu poți spune «nu» – sau, dacă o faci, trebuie să demisionezi”, a spus unul dintre foștii angajați. Aceeași persoană a precizat că Meta a început, de curând, să renunțe treptat la această abordare, dar nu înainte ca mulți angajați să fi fost deja mutați forțat pe proiectele AI. Programul de lucru în aceste echipe se întinde frecvent până noaptea târziu și în weekend, angajații simțindu-se „de gardă” și în orele libere. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze pentru BBC.
În Statele Unite nu există o limită legală a numărului de ore pe care le poate lucra o persoană de peste 16 ani. În Marea Britanie și în Uniunea Europeană, legislația limitează în general săptămâna de lucru la 48 de ore, incluzând orele suplimentare.
Efectele se simt și dincolo de echipele de AI
Nu doar angajații implicați direct în dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială resimt presiunea. Amin Shali, fost angajat Google, a părăsit compania în luna mai, susținând că era nevoit frecvent să lucreze la orice oră din noapte pentru că anumite funcții interne de inginerie se defectau tot mai des, pe măsură ce Google redirecționa resurse de procesare și memorie către proiectele de AI. Un purtător de cuvânt al Google nu a dorit să comenteze situația.
Shali a declarat că somnul și starea sa de sănătate s-au îmbunătățit după ce a demisionat și că dependența intensă de instrumentele AI în marile companii de tehnologie „creează o cultură negativă, cu presiune excesivă asupra inginerilor”. Presiunea tehnologiei se resimte și la celălalt capăt al pieței muncii: angajările pentru posturile junior din Marea Britanie au scăzut cel mai mult în meseriile expuse la AI.
Timpul economisit este „înghițit” de muncă nouă
Un studiu realizat de Universitatea Berkeley, care a urmărit timp de opt luni sute de angajați ai unei companii americane de tehnologie, a constatat că cei care foloseau instrumente AI lucrau într-un ritm mai rapid, își asumau mai multe tipuri de sarcini și își întindeau activitatea pe mai multe ore din zi. Neil Thompson, cercetător în domeniul inovației la MIT, susține că este puțin probabil ca angajaților din companiile aflate în fruntea dezvoltării AI să li se spună simplu să folosească instrumentele și să plece acasă mai repede.
„Se ajunge într-o situație în care, chiar dacă ar exista economii reale de timp, acestea ar fi înghițite de schimbările necesare, de implementarea lor și de verificarea faptului că funcționează”, a explicat Thompson pentru BBC. Cercetarea de la Berkeley a arătat că volumul de muncă a crescut parțial și din cauza necesității de a verifica permanent rezultatele generate de instrumentele AI.
Potrivit lui Thompson, atunci când un angajat reușește să economisească timp folosind AI, oamenii tind să umple acel timp cu muncă nouă – fie din proprie inițiativă, fie din nevoia de a-și demonstra valoarea în fața angajatorului. „Oamenii presupun că o reducere a muncii cu 20% înseamnă săptămâni de lucru de patru zile. Dar apar noi tipuri de muncă”, a spus el.
