Backrooms: Fără ieșire a intrat în cinematografele din România pe 29 mai 2026 și aduce pe ecran una dintre cele mai cunoscute legende urbane născute pe internet, într-o producție horror/SF regizată de Kane Parsons, cu Chiwetel Ejiofor și Renate Reinsve în distribuție.
Filmu cu o durată de aproximativ 110 minute, pornește de la o premisă simplă: într-un subsol al unui magazin de mobilă, un perete devine accesul către o realitate amenințătoare. Dincolo de această idee, miza nu este doar povestea, ci felul în care filmul transformă o mitologie online într-o experiență de cinema.
De la o imagine de pe internet la un film de studio
Fenomenul Backrooms nu s-a născut în cinema, ci în cultura internetului. În 2019, pe 4chan, a circulat imaginea unui spațiu interior gol, cu pereți gălbui, mochetă și lumini fluorescente, care părea să descrie un birou abandonat sau o zonă tehnică abandonată. Ulterior, un alt utilizator a fixat legenda prin ideea că, dacă „aluneci” din realitate în locul greșit, ajungi în Backrooms, un spațiu nesfârșit de camere galbene, cu miros de mochetă udă, lumină artificială și zgomot de neoane.
De acolo, internetul a dezvoltat rapid povestea. Backrooms a devenit creepypasta, apoi subiect de jocuri, wiki-uri, teorii, videoclipuri și scurtmetraje. Kane Parsons, cunoscut online și ca Kane Pixels, a fost cel care a înțeles că spațiul acesta nu trebuie explicat prea mult pentru a fi neliniștitor. Dimpotrivă, cu cât rămâne mai puțin clar, cu atât frica devine mai puternică.
Scurtmetrajul său The Backrooms, analizat încă din 2022 ca un horror found footage tensionat, a folosit perspectiva camerei de mână, lumina galbenă și senzația de rătăcire pentru a transforma legenda online într-o experiență vizuală concretă. Acum, Parsons face pasul către lungmetraj, într-o producție A24 și Chernin Entertainment, cu scenariul semnat de Will Soodik.
O poveste despre spații greșite și frica de banal
Pe hârtie, povestea este foarte simplă. Un magazin de mobilă, un subsol și un perete care devine poartă către altceva. Nu către un iad clasic, nu către o casă bântuită și nici către un castel gotic, ci către un spațiu care seamănă prea mult cu realitatea ca să fie liniștitor și prea puțin cu realitatea ca să fie suportabil.
Aici stă una dintre forțele filmului. Backrooms: Fără ieșire nu mizează pe o mitologie explicată din primele minute. Nu oferă imediat regulile, monstrul sau soluția. În schimb, spectatorul este introdus într-o stare de disconfort, într-un loc care pare construit de cineva care a înțeles greșit lumea noastră.
Holurile, camerele tehnice, zonele de trecere și spațiile administrative au ceva familiar, dar nimic nu este așezat cum trebuie. Proporțiile par greșite, golul este prea gol, lumina este prea prezentă, iar galbenul devine apăsător. Filmul lucrează tocmai cu această senzație: spațiul nu este doar decor, ci o formă de amenințare.
Atmosfera este adevăratul antagonist
Cea mai puternică resursă a filmului este atmosfera. Backrooms: fără ieșire începe bine și își așază rapid spectatorul într-o stare de disconfort. Nu este un horror construit exclusiv pe apariții bruște, ci unul care insistă pe absență, pe tăcere și pe spații care par să nu ducă nicăieri.
În multe filme de gen, frica vine din ceea ce apare. Aici, frica vine din ceea ce lipsește. Din faptul că nu vezi destul. Din faptul că nu înțelegi locul. Din faptul că fiecare încăpere pare să promită o ieșire, dar oferă doar o altă variație a aceleiași capcane.
The Guardian a observat, într-o analiză recentă, că filmul lucrează cu ideea de arhitectură ostilă, spații liminale, mall-uri moarte, zone sterile și locuri de trecere care devin amenințătoare tocmai pentru că seamănă cu realitatea de zi cu zi. Această direcție explică de ce filmul rămâne în minte după proiecție: nu doar prin scene, ci prin senzația pe care o lasă în urmă.
După un asemenea film, o parcare subterană, un hol de mall sau un subsol de bloc pot părea, pentru câteva clipe, mai puțin banale decât înainte. Iar acesta este probabil efectul pe care îl urmărește cel mai mult un horror de acest tip.
Kane Parsons și trecerea de la YouTube la cinema
Poate cel mai interesant aspect al filmului este traseul lui Kane Parsons. Regizorul a început să construiască acest univers când era adolescent, iar în 2022 scurtmetrajul său Backrooms a devenit viral. Câțiva ani mai târziu, ajunge să regizeze un lungmetraj produs în circuitul A24.
