Scandalul repatrierii Irinei Ponta a generat controverse la nivel public după ce fiica fostului premier Victor Ponta nu a fost inclusă inițial pe lista de îmbarcare a unui zbor umanitar din Orientul Mijlociu, iar ulterior a revenit în România cu un avion comercial plătit de universitatea pe care a vizitat‑o. Vezi foto și dă click pe ea!
Cazul a stârnit reacții puternice în media și în rândul clasei politice, în special după ce familia Ponta a criticat modul în care a fost gestionată prioritizarea pentru repatrierea copiilor.
Transportul dus‑întors plătit de universitate
Potrivit informațiilor publicate de presă și confirmate de surse oficiale, biletul de avion dus‑întors al Irinei Ponta a fost achitat de universitatea pe care a vizitat‑o în străinătate.
Pe perioada șederii, instituția academică i‑a asigurat inclusiv cazarea și masa în campus.
Irina Ponta a plecat din România joi, 26 februarie, și inițial trebuia să se întoarcă duminică, 1 martie, însă mai multe zboruri au fost anulate din cauza situației din Orientul Mijlociu.
Zborul care a adus‑o acasă: Fly Dubai, 6 martie
După ce cursele programate au fost anulate, universitatea a rezervat Irinei Ponta un loc la prima cursă comercială disponibilă, operată de Fly Dubai.
Avionul a decolat spre București și a aterizat dimineața zilei de 6 martie, cu câteva ore înainte de zborul umanitar dedicat copiilor și profesorilor români evacuați din regiune.
Sursele redacției Digi24.ro și alte publicații corroborate indică faptul că aceasta a fost soluția logistică „imediată și gratuită” pentru revenirea în țară, fără ca familia să suporte costuri suplimentare.
Contextul scandalului public
Controversa a început în data de 5 martie, când fostul premier Victor Ponta a susținut că fiica sa nu ar fi fost lăsată să urce într‑un avion umanitar care repatria cetățeni români din Dubai și Oman.
Ponta a afirmat că decizia ar fi fost luată de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, argumentând că prezența Irinei la bord ar fi putut reprezenta o „vulnerabilitate pentru cursă”.
În replică, Oana Țoiu a precizat în cadrul unei conferințe de presă că nu sunt luate decizii privind îmbarcarea copiilor pe baza apartenenței politice a părinților și că prioritizarea a fost stabilită pe criterii obiective, precum cazurile medicale și vârsta copiilor.
Prioritățile pentru repatrierea copiilor
Ministra a explicat clar care au fost criteriile folosite de Celula de Criză a Ministerului Afacerilor Externe:
- prioritizare în funcție de cazuri medicale urgente;
- grupuri școlare și vârsta copiilor;
- respectarea ordinii stabilite, fără excepții politice.
Aceste criterii au fost comunicate public încă din primele zile ale operațiunilor de repatriere și au fost menite să asigure un proces transparent și echitabil pentru toți cetățenii români afectați de situația din regiune.
„Eu nu pot să conform dacă echipa consulară a României a contactat persoane, într-un moment în care poate a sunat mai mulți cetățeni, nu știu cazul. Nu am intervenit să scoatem pe cineva.”, a spus Oana Țoiu într-o conferință de presă.
„Criteriile pe baza cărora echipele consulare stabilesc prioritatea sunt: grupurile școale cu copii neînsoțiți și cazurile medicale. În ceea ce privește nevoie fiecărui părinte ca propriul copil să ajungă în siguranța o înțeleg dar nu cred că trebuie să suprapunem o sfadă politică, dar avem un rol instituțional. Avem anumite criterii, grupurile școlare și cazurile medicale.
Nu luăm decizii individuale. Ce pot să îi spun domnului Ponta e că vom face tot ce ține de noi să existe rute spre România și vom asigura prioritate copiilor, dar ordinea ține de vârsta copiilor”, a spus Țoiu.
