Astăzi, la Alba Iulia, de Ziua Națională a României, am asistat la un spectacol trist: urlete, insulte, oameni manipulați, iar adevăratul sens al patriotismului uitat.
Patriotismul nu înseamnă să porți o cămașă populară „românească” cusută la mașină în China sau India, nici să-ți pui o cușmă pe cap și să strigi lozinci isterice precum „Georgescu președinte!” sau „turu doi anapoi!”. Patriotismul autentic vorbește despre sacrificiu, suferință, curaj și demnitate.
Și totuși, ceea ce s-a întâmplat azi la Alba Iulia, orașul Unirii, a fost opusul: Călin Georgescu – trimis în judecată pentru acuzații grave privind acțiuni împotriva ordinii constituționale și propagandă extremistă – a pășit în oraș însoțit de un cordon impresionant de bodyguarzi. Oare de ce se teme, dacă e iubit de atâta popor?
Apoi, Călin, „salvatorul românilor oropsiți de sistem” a susținut din nou un discurs confuz, pe care nici el nu pare să-l fi înțeles pe deplin, dar în care nu au lipsit expresiile pe care le tot repetă de mai bine de un an: „patria, poporul, patriotism, spiritul dreptății, poporul sfânt, ne-am hrănit cu umilință, România, harul poporului, strămoșii, prigonirea, sus dreptatea, iar patria și poporul…”.
În timpul acestui „grandios” spectacol, o doamnă îmbrăcată în costum popular i-a înmânat un copil mic și nevinovat, care nu prea înțelegea de ce se află acolo. Participanților li s-a oferit pâine și sare, iar unii au plâns în hohote. De emoție, firește…
