A dispărut Marcel!
Update: A reveniiiiiiit! 🙂 E în brațul lămpii care îmi face lumină când scriu. (28 ianuarie 2026)
Update: Iar a dispărut Marcel! A rupt capacul (habar nu am cum și cu ce) și s-a ușchit! (24 noiembrie 2025)
În urmă cu câteva zile am fost plecată într-o excursie de documentare și m-am întors acasă cu un melc viu.
Creatura era fantastică: mare, voinică, splendidă; casa ei era pictată delicat cu o spirală brună care pur și simplu mă amețea. I-am cântat, ca în copilărie, și a ieșit rapid din cochilie, a scos ochișorii, m-a privit un pic, apoi mi s-a părut că a oftat și s-a băgat la loc. 😉
Am cărat melcul după mine tot drumul și, când am ajuns acasă, i-am dat să mănânce niște frunze de dud, i-am pus apă rece și… l-am uitat într-un castronel din bucătărie. I-am pus numele Marcel, evident — nici nu mai era cazul să vă faceți probleme. 🙂
Dar Marcel a dispărut. Ia-l de unde nu-i! Azi l-am căutat prin toată bucătăria, pe hol, prin sufragerie. L-am strigat, i-am cântat. NIMIC!
L-am întrebat pe Răzvan: „Nu l-ai văzut pe Marcel?”
