„Martinii de toamnă” și „Martinii de iarnă” sunt sărbătoriți în luna noiembrie, înainte de Crăciun și după. Martinii sunt patronii urșilor și protejează vitele de lupi.
Bențoaia, bunică-mea, spărgea nuci în bucătărie și îmi povestea. Era seară și, fără să-mi dau seama de ce, mă cuprindea o teamă grozavă. Mă lua în brațe și mâinile ei miroseau tainic a scorțișoară și-a ceai de tei cu lămâie.
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
Când mă linișteam, iar se pornea pe vorbit. Îmi zicea despre Filipii de toamnă (eu eram convinsă că e vorba de Filip, un băiat bolnav care locuia la două străzi de noi.) Dar nu era așa…
Cică Filipilor li se mai spune și „Drăgostitele”, pentru că atunci se pregătesc de împerechere lupii, iepurii și alte animale.
„Dănuță, nu tie spăria, Filipii feresc casa dă răle, iar pă copii îi apără dă primejdii și nenorociri. Tu fași numai boacăne, da` Filipii tie apără! Mai știi când mi-ai furat scara și te-ai urcat pă casă? Dacă nu era` Filipii, cădeai direct în cap, plânjea` mumă-ta și tată-to după tine, mno!”
Bențoaia mai spunea că la sărbătoarea asta de toamnă, gospodinele nu mătură prin casă și nu dau gunoiul afară. Nu croșetează nimeni și nu țese. Nu macină boabe de porumb sau de grâu. Femeile nu au voie să coasă, mai ales cu roșu, să înțepe în piele, să apuce acul sau alt lucru ascuțit în mână. Nu se dă nimic cu împrumut. Bărbații pot lucra, dar găuri n-au voie să dea pentru că lupul le va fura vitele. Tot acum nu trebuie deschise ferestrele, fiindcă așa se cască și gura lupului. Prin unele sate, muierile leagă sau lipesc gura sobei, ca să fie legată și gura lupului! („Cum? Și stau așa, fără căldură?”, ziceam eu, dar nu-mi răspundea nimeni.) Strigoii care bântuie pământul nu mai au nicio putere asupra oamenilor care respectă toate regulilea astea.
