În noaptea aceea de vară resemnată fata l-a citit de sus până jos. I-a întors paginile uzate la margini și, unde nu înțelegea, mai citea o dată. Îi venea să râdă de ciudă și să-l scuture de praf. Omul ei avea coperțile rănite și pagini smulse, o cruce în forma de X pe spate… dar încă putea fi citit
de Dana Mateescu · ·
În noaptea aceea de vară resemnată
fata l-a citit de sus până jos.
I-a întors paginile uzate la margini și,
unde nu înțelegea, mai citea o dată.
Îi venea să râdă de ciudă și să-l scuture de praf.
Omul ei avea coperțile rănite și pagini smulse,
o cruce în forma de X pe spate…
dar încă putea fi citit pe întuneric.
Poveștile lui aromeau a câmp sălbatic și-a pește viu.
Între ei ardea o liniște rece
iar luna se încurcase în copaci și bocea.
Bărbatul dormea zâmbind și o iubea
Trupul lui era un măr verde plin cu lumină
În el stătea ghemuit un înger.
Dana Fodor Mateescu/16.04.2020
Nu există comentarii la acest articol.
