Cancerul din parizerul comunist
Unii români încă mai cred că pe vremea comunismului, pe vremea lui Ceaușescu, alimentele erau mai sănătoase. O dezvăluire recentă arată că lucrurile stau fix invers, fenomen amplificat mai ales de aparatul comunist.
Ideea că înainte era mai bine nu e doar a românilor sau doar a românilor care au crescut în timpul regimului lui Ceaușescu. E un fapt general valabil pentru mii de ani. Dar această credință îi face pe unii români să creadă că măcar unele lucruri erau mai bune înainte, cum ar fi mâncarea, chiar dacă în cantitate mai mică.
Mihai Demetriade, consilier superior la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, a schimbat această credință cu un mesaj publicat pe Facebook pe 6 februarie. El a scris despre cum a descoperit o femeie din România condusă de Ceaușescu că parizerul era cancerigen, dar și cum au mușamalizat comuniștii totul.
Marilena Vasile e femeia în cauză. Ea a avut curiozitatea să verifice ce conțineau 49 de probe luate din preparatele din carne care se comercializau în București și Ploiești (salamuri, mezeluri, parizer etc.). Le-a putut cerceta, pentru că atunci era ingineră chimistă angajată la o sucursală din Ploiești a Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Mărfurilor.
Adezivul produs la combinatul de îngrășăminte, folosit ani la rândul în România
Ce a descoperit Marilena era fosfoliant. Era un adeziv „alimentar” produs de Combinatul de Îngrășăminte Chimice Valea Călugărească. Acesta a ajuns în mezeluri pentru că regimul condus de Ceaușescu a decis să reducă importurile de adjuvanți alimentari pe fondul politicii generale de reducere a cheltuielilor valutare. Astfel, au folosit adezivul încă din 1982 în fabricarea mezelurilor.
Deși știa cât este de toxic, ministerul Sănătății a avizat folosirea acestuia pentru un an. Dar termenul a fost ulterior prelungit, la insistențele ministerului Agriculturii, sub presiunile sistemice ale partidului.
„Îngrozită de ce tocmai descoperise, Vasile Marilena a trimis probele la Institutul de Igienă și Sănătate Publică din București, la laboratorul I.G.S. și LAREX și la laboratorul de analize a produselor de origine animală – OBOR. Rezultatele au venit să confirme primele informații.” -Mihai Demetriade–
