Prețul carburanților din România este tot mai influențat de taxe și accize, iar aproape 7 lei din fiecare 10 plătiți pentru benzină sau motorină ajung direct la bugetul statului. O analiză publicată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că între 2020 și 2026 prețurile la pompă au crescut cu peste 80%, iar fiscalitatea a devenit principalul motor al scumpirilor.
Analiză: prețul carburanților nu mai depinde doar de petrol
Potrivit analizei realizate de Dumitru Chisăliță, discuțiile despre carburanți pornesc de obicei de la prețul petrolului, însă realitatea economică arată o dependență tot mai mare de fiscalitate.
„În România, discuția despre carburanți începe aproape întotdeauna cu cât e barilul și se termină cu cine ne jupoaie. Datele dintre 2020 și 2026 spun însă o poveste mai incomodă: motorina și benzina devin tot mai puțin produse de piață și tot mai mult mecanisme fiscale”, afirmă președintele AEI.
El subliniază că, în prezent, prețul la pompă nu mai este determinat exclusiv de piață, ci și de politica fiscală a statului.
Aproape 70% din prețul combustibilului merge la stat
Analiza arată o creștere constantă a ponderii taxelor în prețul final al carburanților.
În anul 2020, aproximativ 63% din prețul unui litru de combustibil mergea către bugetul statului. În 2026, această pondere a ajuns la 69%.
„Asta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiți la pompă nu sunt petrol, nu sunt transport, nu sunt rafinare și nici marjă comercială. Sunt bani publici”, explică Dumitru Chisăliță.
Motorina și benzina s-au scumpit cu peste 70%
Datele analizate arată o creștere majoră a costurilor totale ale carburanților în ultimii ani.
• Motorina a crescut de la 4,73 lei/litru în 2020 la 8,67 lei/litru în 2026, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 83%. • Benzina a urcat de la 4,81 lei/litru la 8,24 lei/litru, adică o creștere de aproximativ 71%.
Specialiștii spun că această scumpire este rezultatul unei combinații între prețul materiei prime, fiscalitate și costurile interne din sectorul energetic.
Accizele și TVA, principalele cauze ale creșterilor
Analiza AEI arată că cele mai mari creșteri provin din taxe.
Accizele au crescut cu aproximativ 62%:
motorină: de la 1,73 lei/litru la 2,80 lei/litru
benzină: de la 1,89 lei/litru la 3,06 lei/litru
În același timp, TVA-ul calculat pe litru a crescut cu procente între 64% și 70%:
motorină: de la 0,92 lei/litru la 1,51 lei/litru
benzină: de la 0,84 lei/litru la 1,43 lei/litru
Aceste două componente fiscale reprezintă cea mai mare parte din creșterea totală a prețurilor.
Petrolul și cursul valutar nu explică singure scumpirea
Analiza compară și evoluția altor factori economici.
Prețul petrolului Brent, exprimat în lei pe litru, a crescut cu aproximativ 62% în perioada analizată, în timp ce cursul valutar a crescut cu doar 12%.
Aceste cifre indică faptul că piața petrolului nu este singura explicație pentru scumpirea carburanților, iar fiscalitatea a avut un rol decisiv.
„Dacă ar fi fost doar petrolul, am fi discutat despre volatilitate globală. Dar cifrele arată altceva: motorul principal al scumpirii în ultimii cinci ani este fiscal”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Fiscalitatea devine axul formării prețului
Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, accizele și TVA-ul nu mai sunt doar o componentă a prețului, ci elementul central în jurul căruia se construiește costul final al combustibilului.
„Fiscalitatea nu mai este doar o parte din preț. Ea devine axul. Acciza crește la fel ca materia primă, iar TVA-ul crește pentru că baza de calcul crește”, a mai precizat specialistul.
Impactul asupra economiei și consumatorilor
Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți are efecte directe asupra întregii economii.
Transportul, agricultura, industria și serviciile sunt printre domeniile cele mai afectate de scumpirea combustibililor, iar costurile suplimentare ajung în final să fie suportate de consumatori prin prețuri mai mari la bunuri și servicii.
Experții avertizează că, fără ajustări fiscale sau măsuri de compensare, presiunea asupra populației și mediului economic ar putea continua să crească.
