Prețul motorinei standard a crescut semnificativ în România, ajungând sâmbătă, 14 martie, între 8,95 și 9,05 lei/litru, o majorare de aproape 80 de bani față de începutul lunii martie, potrivit datelor oficiale. Această scumpire se apropie de 10% din prețul inițial și afectează direct buzunarele românilor, deja încercate de inflația ridicată.
Motorina premium este între 9,35 și 9,6 lei/litru, în timp ce benzina standard variază între 8,41 și 8,64 lei/litru, iar benzina premium între 8,99 și 9,32 lei/litru, conform stațiilor Peco din București.
Expert: România nu a luat măsuri suficiente
Dumitru Chisăliță, expert în energie, atrage atenția că România are cel mai mare preț la motorină raportat la puterea de cumpărare și al doilea cel mai mare la benzină, dar nu a implementat măsuri eficiente de protecție a populației.
„Singura excepție notabilă este compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor, în condițiile în care prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului”, afirmă Chisăliță.
Creșterea prețurilor este alimentată de risc geopolitic și creșterea prețului petrolului la aproape 120 USD/baril, determinată de conflictul din Orientul Mijlociu și pericolele legate de Strâmtoarea Ormuz.
Răspunsul Europei la creșterile de preț
Chisăliță explică că guvernele europene au reacționat rapid, dar fragmentat:
Europa Centrală și de Sud-Est: Ungaria, Croația și Slovenia au impus plafoane de preț și mecanisme de control.
Europa de Vest: reducerea taxelor și accizelor, discounturi pentru combustibili și stimularea transportului alternativ (bicicletă, transport public).
„Combustibilul nu este doar un produs economic, ci un factor social major. Creșterea abruptă a prețului motorinei afectează imediat transportul, alimentele și bunurile de bază”, subliniază expertul.
Plafonarea prețurilor: avantaje și riscuri
Plafonarea prețurilor poate proteja pe termen scurt populația și transportatorii, dar pe termen lung poate distorsiona piața și descuraja aprovizionarea, avertizează Chisăliță.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că plafonarea carburanților nu este o opțiune pentru România, fiind necesară prudență fiscală și analizarea impactului măsurilor asupra economiei:
„Vom analiza care sunt măsurile pe care le putem lua care ar putea limita, subliniez, dar nu anula, aceste creșteri în așa fel încât să fie suportabile pentru cetățenii țării noastre și pentru economie.”
Ce măsuri au luat alte state europene
Dumitru Chisăliță a detaliat câteva măsuri luate în alte țări:
Polonia: compania petrolieră de stat a redus adaosul comercial la carburanți.
Danemarca: promovarea mersului pe jos, bicicletă și transport public.
Portugalia: discounturi la combustibil.
Italia: accize variabile și discutarea taxării profiturilor excesive.
Franța: controale la benzinării pentru prevenirea speculației.
Aceste măsuri arată că guvernele încearcă să atenueze impactul asupra consumatorilor, dar nu rezolvă problema structurală a dependenței energetice.
Rezerve strategice și securitatea transportului
Uniunea Europeană dispune de 85–90 de zile de rezerve strategice de petrol, însă nu a decis eliberarea acestora, considerând că aprovizionarea nu este încă în pericol.
De asemenea, Marea Britanie, Germania și Italia au acționat strategic pentru protejarea transportului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru comerțul global cu petrol.
Europa, vulnerabilă la șocurile geopolitice
Chisăliță avertizează că Europa rămâne vulnerabilă la tensiunile din regiuni îndepărtate, iar dependența de petrol va genera în continuare efecte economice și sociale.
„Criza din martie 2026 este un reminder al dependenței de combustibili fosili. Măsurile adoptate pot atenua efectele pe termen scurt, dar nu elimină riscurile structurale.”
Concluzie:
Creșterea prețurilor la carburanți afectează direct cetățenii și economia României, iar răspunsurile guvernelor europene variază de la plafoane și reduceri de taxe la controlul pieței și strategii de securitate a transportului. România va trebui să găsească echilibrul între protecția consumatorilor și sustenabilitatea fiscală.
