Situat pe strada Ioan Zalomit nr.12 din Bucureşti, imobilul cu volumetrie fermecătoare şi caracter impozant pare a fi un conac boieresc datorită stilului neo-românesc în care a fost construit. Planul casei datează din anul 1911, însă nu există date cu privire la primul proprietar al clădirii.
În anul 1923, clădirea a intrat în posesia lui Istrate Micescu (22.05.1881 - 22.05.1951) , unul dintre cei mai mari avocaţi români, profesor universitar şi ministru al Afacerilor Străine (în guvernarea Goga-Cuza, până în 10.02.1938; ulterior, a primit misiunea de a elabora noua Constituţie, prin care Regele Carol al II-lea instaura dictatura în România) şi de justiţie (în Guvernul Gheorghe Tătărescu/ 24.11.1939 - 10.05.1940).
Juristul Istrate Micescu l-a angajat pe arhitectul Edmond van Saanen Algi (co-autor al proiectului Palatului Telefoanelor din Bucureşti) pentru amenajarea imobilului conform preferinţelor ilustrului avocat.
Istoricul Costin Zamfir meţiona că arhitectul Edmond van Saanen Algi a transformat casa într-o clădire somptuoasă, proiectând camera copilului în turn, terasele exterioare şi intrarea în stil italian.
