Bolojan către opoziție: „Nu mai blocați munca Guvernului cu moțiuni de tip Cațavencu”

Parlamentul României a început duminică dezbaterea celor patru moțiuni de cenzură depuse de partidele AUR, S.O.S România și POT împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, ca urmare a angajării răspunderii pentru Pachetul 2 de măsuri fiscale. Opoziția a cerut amânarea votului pentru luni, deși cvorumul este asigurat de coaliția de guvernare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că moțiunile de cenzură, inclusiv cea pe sănătate, sunt „pline de contradicții” și a îndemnat parlamentarii să respingă aceste demersuri. „Nu mai blocați munca Guvernului cu moțiuni de tip Cațavencu”, a adăugat acesta, subliniind că obiectivul executivului este reformarea statului și consolidarea serviciilor publice.

Președintele AUR, George Simion, a criticat modul de adoptare a Pachetului 2 și a cerut amânarea dezbaterii, afirmând că „un vot într-o zi de duminică nu înseamnă respect”. Opoziția susține că moțiunile nu sunt boicotate, dar solicită ca votul să aibă loc într-o zi lucrătoare.

Parlamentarii coaliției de guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale – se află în sală pentru a asigura cvorumul, dar se vor abține de la vot, urmând să spună „prezent” pentru fiecare moțiune. Pentru a fi adoptate, moțiunile au nevoie de 233 de voturi, iar opoziția nu dispune de suficiente voturi, având 119 parlamentari față de 311 ai coaliției.

Cele patru moțiuni vizează, printre altele, demisia Guvernului Bolojan, politizarea companiilor de stat, „mimarea reformei” la ASF, ANRE și ANCOM și nemulțumiri legate de Pachetul 2 de măsuri fiscale.

Pachetul 2 cuprinde cinci proiecte legislative: reforma pensiilor magistraților, modificări în sistemul de sănătate, reorganizarea companiilor de stat, reforma autorităților de reglementare (ASF, ANRE, ANCOM) și măsuri fiscale și de insolvență. Prin angajarea răspunderii Guvernului, proiectele legislative sunt considerate adoptate dacă moțiunile de cenzură sunt respinse.

Premierul și reprezentanții Guvernului au explicat că aceste reforme urmăresc creșterea eficienței, consolidarea managementului public și echitatea sistemelor fiscale și salariale, inclusiv în sectorul companiilor de stat și al serviciilor sanitare.