Tradiții și superstiții românești de Anul Nou: Obiceiuri ce aduc noroc și prosperitate

Data:

Anul Nou este una dintre cele mai așteptate sărbători din România, marcată de tradiții și obiceiuri care aduc noroc, prosperitate și sănătate pentru noul an. Românii respectă cu sfințenie aceste obiceiuri, care sunt legate de alungarea spiritelor rele și de dorința de a avea un an mai bun. Descoperă cele mai frumoase tradiții și superstiții de Revelion care fac ca această sărbătoare să fie cu adevărat specială.

Tradiții românești de Anul Nou

În ajunul Noului An, oamenii respectă o serie de obiceiuri menite să aducă belșug și bunăstare. Unul dintre cele mai populare obiceiuri este mersul la colindat, care începe cu mult înainte de Crăciun și continuă până în primele zile ale noului an. Colindătorii, adesea grupuri de băieți și fete, merg din casă în casă pentru a ura celor din urmă un an mai bun și mai prosper. Fiecare colind aduce mesaje de fericire și noroc, iar colindătorii sunt răsplătiți cu daruri precum dulciuri, fructe sau bani.

Un alt obicei tradițional este mersul cu Sorcova, în care copiii, cu un baston decorat cu flori și hârtie colorată, merg la casele cunoscuților în prima zi a anului pentru a adresa urări de bine și noroc. În schimb, aceștia primesc daruri simbolice, ce pot include dulciuri și bani.

Plugușorul, un obicei adânc înrădăcinat în tradițiile rurale, este practicat de tineri care, în noaptea de 31 decembrie, merg din casă în casă pentru a adresa urări de belșug și recolte bogate. Însoțiți de clopoței și bice, aceștia cântă versuri specifice, iar gazdele le oferă mici cadouri.

Un alt obicei cu mare semnificație este mersul cu Capra, un ritual în care o echipă de colindători poartă o mască de capră din lemn și vizitează casele, aducând urări de prosperitate. Acest obicei simbolizează fertilitatea și belșugul.

Calendarul de ceapă este o tradiție din zona Hunedoarei, în care 12 foi de ceapă, fiecare simbolizând o lună din anul viitor, sunt așezate într-o ordine specifică, iar sarea pusă pe fiecare foaie prezice vremea din acele luni.

Îngropatul Anului este un alt obicei vechi, care simbolizează înnoirea timpului. La miezul nopții, oamenii se adună pentru a sărbători trecerea în Noul An cu optimism și voioșie, iar tradițiile care marchează acest moment sunt pline de semnificație.

Superstiții de Revelion

Anul Nou vine și cu o serie de superstiții care, potrivit tradiției, sunt respectate pentru a aduce noroc și prosperitate. Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care trece pragul casei în prima zi a anului influențează destinul pentru restul anului. Dacă este un bărbat, se consideră că anul va fi unul plin de noroc, iar dacă este o femeie, ar putea aduce ghinion.

În plus, există credința că nu este bine să faci cheltuieli sau să arunci gunoiul în prima zi a anului, deoarece acest lucru ar putea arunca și norocul din casă. De asemenea, nu este bine să ai datorii în prima zi a anului, deoarece acest lucru ar atrage datorii pentru întreaga perioadă următoare.

Se spune că pentru a atrage norocul, trebuie să ai bani în buzunar în noaptea dintre ani și să nu mănânci carne de pasăre, deoarece aceasta ar aduce ghinion. De asemenea, nu este bine să speli sau să mătură în prima zi din noul an, pentru a nu atrage sărăcia în casă.

Alte tradiții spun că e important să porți haine noi și chiar ceva roșu sau vesel, pentru a atrage energie pozitivă în noul an. Un alt obicei frumos este sărutul sub vâsc, care se consideră că aduce iubire și armonie pe tot parcursul anului.

Astfel, fiecare colind, fiecare obicei și fiecare superstiție de Revelion este plină de semnificații care reflectă dorința românilor de a începe anul cu noroc și prosperitate.

Dana Mateescu
Dana Mateescuhttps://revistatreispe.wordpress.com
Dana Fodor Mateescu este absolventă a Colegiului de Jurnalism, precum şi a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti. A lucrat ca reporter de teren la Radio Uniplus, apoi la Radio 21. A urmat o perioadă bogată de colaborări la cotidienele centrale, ca reporter special – Național, Cronica Română, Adevărul, Dimineața, Gazeta de Sud, Libertatea, 7 Plus, Puterea, dar a scris și pentru revistele Academia Cațavencu, Plai cu Boi, Aspirina săracului, Singurul Atu, Claudia, Povești adevărate, Femeia, Lumea credinței, ș.a.. A debutat cu poezie în anul 2000, în Ziua literară, la cenaclul „Euridice”. A publicat mai multe volume de proză: - „Fetiţele din Cimitirul Roşu” - editura Mateescu; - „Povestiri din Bucureşti” - editura Cartea Românească; - „Tembelă până la moarte” - editura Cartea Românească; - „În pielea goală pe acoperișul fierbinte” - editura ROCART. Volume de poezie: - „Regele cu coroană de hârtie”; - „Poate că melcii au fost odată îngeri”. Cărți pentru copii: - „Inimioară de căţel”- editura Mateescu; - „Aventurile lui Bâz-Bâz cel isteţ” - editura Mateescu.

Share articol:

De același autor:

Disclaimer

„Grupul de Presa Semnal nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Aceste fonduri sunt de fapt ajutoare de stat mascate, cu ajutorul cărora Guvernul "cumpără" presa. Consider ca astfel de "ajutoare" distorsionează piața de media fiind o practică inacceptabila într-o societate democratică. In plus, reafirm faptul că Grupul de Presa Semnal nu are contracte cu partidele politice în afara campaniilor electorale. Campanie care, bineînțeles, va fi marcată corespunzător."
Alin Radu, Director general Grupul de Presa Semnal

Citește și:
SEMNAL