Un sondaj arată că 50% dintre ucraineni consideră Ungaria o națiune ostilă, potrivit datelor comunicate publicațiilor ucrainene.
Rezultatele principale și metodologia cercetării
Sondajul realizat de Gradus Research Company în perioada 13-16 februarie, pe un eșantion de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani, indică o percepție negativă semnificativă la adresa Ungariei în rândul populației ucrainene. Proporția celor care văd Budapesta ca ostilă a urcat la 50%, o creștere de aproximativ 3% față de o măsurătoare anterioară din martie 2025, deși rezultatele nu acoperă cele mai recente evoluții diplomatice.
În sondaj, Ungaria a fost plasată alături de state percepute în Ucraina ca apropiate sau favorabile Moscovei: Iran (52%), Coreea de Nord (57%) și Belarus (72%). Comparativ, Rusia nu a fost inclusă în lista țărilor considerate potențial ostile în această anchetă specifică, o alegere metodologică care reflectă modul în care respondenții au perceput relațiile externe în contextul actual al războiului.
Contextul geopolitic: de la conducte la veto-uri europene
Rezultatele vin pe fondul unui val de tensiuni între Kiev și Budapesta: disputa privind conducta Druzhba, care a fost avariată într-un atac ce a fost atribuit Rusiei, a amplificat ireconciliabilul dintre cele două capitale. Budapesta a conditionat sprijinul politic și financiar la nivel european, blocând pe 23 februarie cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și un pachet de asistență macrofinanciară substanțial destinat Ucrainei.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orbán, a folosit frecvent dreptul de veto în Consiliul UE pentru a amâna sancțiuni și ajutor, iar această tactică este interpretată de analiști ca o metodă de presiune pentru a obține concesii politice sau economice din partea Bruxelles-ului. La rândul său, retorica maghiară a devenit mai dură în context electoral intern, iar amenințările publice ale lui Orbán, inclusiv declarații despre posibila folosire a „forței” în disputa conductei, au alimentat percepțiile negative în Ucraina.
Incidente recente care au tensionat relațiile
Pe lângă disputa energetică, autoritățile maghiare au reținut și expulzat șapte angajați ai unei bănci de stat ucrainene sub suspiciuni de spălare de bani, manevră văzută de observatori ca având motivații politice. Aceste măsuri, împreună cu blocajele la nivel european, au consolidat imaginea unei Ungarii mai apropiate de interesele Moscovei decât de cele ale Kievului, din perspectiva respondenților ucraineni.
Ce semnifică percepțiile pentru România și pentru UE
Percepția negativă în Ucraina față de Ungaria are implicații directe pentru România, țară vecină ambelor state și participantă activă la securitatea regională. În primul rând, o Ungarie percepută drept tranzacțională sau ostilă echilibrului european poate complica coordonarea în domenii sensibile precum securitatea energetică, managementul frontierelor și sprijinul militar sau umanitar pentru Ucraina.
România urmărește îndeaproape modul în care state membre UE își folosesc dreptul de veto, deoarece blocajele repetate la nivel comunitar pot amâna asistență crucială pentru stabilizarea frontierei estice. De asemenea, atitudinea Budapestei influențează percepțiile populațiilor din regiune cu privire la coeziunea europeană: un stat membru care blochează pachete de sprijin poate alimenta neîncrederea publică în capacitatea UE de a răspunde eficient la agresiuni externe.
Risc politic și economic pentru regiune
Pe termen scurt, tensiunile pot duce la scăderi ale cooperării bilaterale în domenii economice și infrastructurale vitale, inclusiv în tranzitul energetic și comerțul transfrontalier. Pentru România, care se bazează pe stabilitatea regională în vederea consolidării investițiilor și a securității energetice, poziționările divergente ale unor membri UE reprezintă un risc strategic.
Analiză: de ce contează reacțiile publice?
Percepțiile populației sunt un barometru important pentru viitoarele direcții de politică externă. Când jumătate dintr-un popor vecin consideră o țară ostilă, acest fapt creează presiune asupra diplomației și obliga să se ia măsuri pentru redresarea imaginii sau pentru gestionarea consecințelor politice și economice. În plus, poziționările electorale interne din Ungaria pot determina escaladarea retoricii sau a acțiunilor menite să câștige sprijin intern, în dauna stabilității regionale.
Comparativ, țările plasate mai sus în sondaj — Iran, Coreea de Nord, Belarus — au fost deja asociate cu sprijin concret pentru efortul rus în războiul din Ucraina: livrări de drone, muniții și sprijin logistic sau politic. Alinierea percepută a Ungariei cu astfel de state, chiar dacă diferențele sunt semnificative din punct de vedere al formei sprijinului, creează un tablou public dificil pentru relațiile Kiev-Budapesta.
Ce urmează: scenarii și recomandări pentru decidenți
Pe termen imediat, este probabil ca tensiunea diplomatică să rămână ridicată până după alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, când declarațiile politice și manevrele diplomatice interne vor dicta, cel puțin temporar, pozițiile guvernului de la Budapesta. Bruxelles-ul și guvernele afectate, inclusiv Bucureștiul, ar trebui să pregătească canale de comunicare alternative și măsuri de sprijin bilateral pentru a atenua efectele unei eventuale blocade a deciziilor comune la nivel european.
În plan practic, recomandările pentru actorii români și europeni includ intensificarea dialogului diplomatic cu părțile din regiune, consolidarea mecanismelor de securitate energetică independente de rute vulnerabile și pregătirea unor pachete de sprijin care pot fi activate rapid în cazul unor blocaje politice la nivelul Uniunii.
Concluzie: Sondajul reflectă o diviziune reală a opiniei publice ucrainene față de Ungaria și amplifică semnalele de alarmă privind coeziunea europeană în fața presiunii ruse. Pentru România, aproape de epicentrul acestor tensiuni, relevă necesitatea unei abordări pragmatice și coordonate la nivel regional și al UE.
