Creștere îngrijorătoare a raportărilor online
Organizația Salvați Copiii România avertizează că proliferarea imaginilor online care înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau conținut dăunător a crescut cu 133% față de anul trecut. În perioada 1 ianuarie - 3 decembrie 2025, linia de raportare esc_ABUZ a primit 45.245 de sesizări, care au conținut peste 90.000 de link-uri individuale.
Datele sunt prezentate în contextul campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe", lansată pentru a atrage atenția asupra riscurilor distribuirii necontrolate a imaginilor cu minori în mediul digital. Mesajul campaniei pune accent pe responsabilitatea utilizatorilor și pe nevoia de a opri transmiterea conținutului care poate produce vătămări reale.
Mesajul campaniei și rolul publicului
Inițiativa propune un criteriu simplu de decizie: dacă o fotografie nu ar putea fi pusă într-o ramă, atunci nu ar trebui distribuită mai departe. Campania evită culpabilizarea adolescentelor și urmărește să transmită că acestea trebuie încurajate să spună „nu" atunci când sunt puse sub presiune și să ceară ajutor dacă simt că au pierdut controlul asupra situației.
La demers s-au alăturat mai multe personalități publice, printre care Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tily Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței.
Expoziția care însoțește campania
Campania este continuată printr-o expoziție fotografică deschisă între 10 și 17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra din București, între orele 12:00 și 18:00. Demersul este construit ca o selecție de imagini care merită să fie păstrate și privite în siguranță, în contrast cu fotografiile care nu ar trebui distribuite niciodată.
Expoziția include imagini rare din adolescența unor persoane publice, fotografii cu voluntari Salvați Copiii România și instantanee din activitățile organizației. Potrivit inițiatorilor, fiecare fotografie spune o poveste și marchează simbolic diferența dintre o imagine asumată și una care poate deveni instrument de exploatare.
Ce spun organizațiile despre materialele autogenerate
Salvați Copiii explică faptul că unele materiale încadrate în categoria abuzului sexual asupra minorilor sunt produse chiar de copii, de regulă prin telefonul inteligent. Conform pozițiilor citate de organizație, odată ce minorul pierde controlul asupra acestor materiale, ele pot fi capturate și redistribuite, iar situația devine una de exploatare.
Organizația invocă și definițiile unor structuri internaționale, precum INHOPE, IWF și We Protect Global Alliance, care tratează aceste materiale ca dovezi ale unui abuz, nu ca simple conținuturi sexuale. În acest context, Salvați Copiii susține înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă„ cu formulări precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor”, pentru a descrie mai exact natura faptelor.
Contextul programului Ora de Net
Linia esc_ABUZ funcționează în cadrul programului Ora de Net, coordonat de Salvați Copiii România din 2008. Programul este sprijinit de Comisia Europeană și face parte dintr-o rețea de centre naționale dedicate utilizării mai sigure a internetului de către copii.
Raportările primite sunt înaintate autorităților competente, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției Române. Potrivit organizației, obiectivul este protejarea copiilor de conținutul ilegal accesibil online și combaterea exploatării sexuale prin mijloace informatice.
În mesajul transmis odată cu campania, Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, a spus că în spatele fiecărei imagini distribuite online se află un copil real și că oprirea distribuirii reprezintă un gest de protecție. Organizația susține că prevenția depinde de responsabilitatea utilizatorilor, dar și de politici actualizate și de implicarea companiilor tech.
Campania readuce în discuție un fenomen care, potrivit organizației, s-a amplificat după pandemie și rămâne ridicat pe fondul utilizării masive a dispozitivelor mobile, al rețelelor sociale și al mesajelor criptate. În acest cadru, mesajul public al campaniei încearcă să transforme un gest aparent banal într-un criteriu de siguranță pentru mediul online.
