Volodimir Zelenski i-a cerut duminică, 8 noiembrie, premierului Serhii Korețkîi un program de transport public gratuit în Kiev, valabil pentru autobuzele, troleibuzele și tramvaiele capitalei. Cererea vine la două zile după ce rachetele rusești au lovit din nou Podul de Nord, într-un oraș în care metroul s-a oprit deja de mai multe ori din cauza problemelor din rețeaua electrică.
Președintele a făcut anunțul pe Telegram, după o teleconferință dedicată efectelor atacurilor asupra infrastructurii. Premierul, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare și ministrul de Interne au prezentat acolo variante de trasee de rezervă pentru capitală. „Este important ca guvernul să pregătească măsuri concrete pentru ca transportul urban de suprafață să funcționeze fără întrerupere și să rămână accesibil atunci când metroul are probleme sau apar dificultăți cu podurile peste Nipru”, a scris Zelenski.
Potrivit liderului ucrainean, autoritățile calculează deja câte vehicule ar fi necesare și cum ar trebui reorganizată circulația în unele zone ale orașului. Consilierul său Dmîtro Lîtvîn a spus că detaliile programului ar putea fi prezentate chiar luni, notează The Kyiv Independent.
Un oraș despărțit de propriul fluviu
În noaptea de 6 spre 7 noiembrie, Rusia a lansat 36 de rachete balistice, toate îndreptate spre Kiev și regiunea din jur, potrivit lui Zelenski. Una dintre ținte a fost Podul de Nord, unul dintre marile poduri care leagă malurile orașului. Primarul Vitali Klitschko a anunțat că podul a fost închis în ambele sensuri, după ce au fost avariate carosabilul, rețeaua de contact a troleibuzelor și o linie electrică.
Atacul a rănit cel puțin șase oameni în oraș, între care o fată de 14 ani. În regiune, poliția a raportat un mort și doi răniți. Tot acolo au fost lovite substațiile care leagă centralele nucleare Rivne și Hmelnîțkîi de capitală și de regiunile din centrul țării.
Podul de Nord nu este singura traversare vizată. Încă de la începutul lui octombrie, Rusia țintește podurile capitalei, iar Podul de Sud a fost lovit de trei ori în mai puțin de o zi, pe 1 și 2 octombrie. Pe 26 octombrie, o rachetă balistică l-a atins din nou și a avariat infrastructura metroului care trece peste el. Mașinile au revenit pe pod cu câte o singură bandă pe sens, iar autobuzele abia pe 31 octombrie.
Nu de puține ori, locuitorii au trecut Niprul pe jos, pentru că avariile și alarmele aeriene repetate opreau mașinile și trenurile.
Când metroul se oprește, rămân autobuzele
Metroul, în care mulți kieveni se adăpostesc în timpul atacurilor, este la rândul lui vulnerabil. Pe 2 noiembrie, fluctuațiile puternice de tensiune au oprit trenurile pe o parte a liniei verzi și pe porțiunea de suprafață a liniei roșii. A doua zi, orașul a trecut prin cel mai mare atac asupra sistemului energetic de anul acesta, urmat de pene de curent și de întreruperi ale apei.
Cu o zi înainte de anunțul de duminică, Zelenski ceruse guvernului și administrației orașului să pregătească trasee de rezervă pentru transportul public, spunând că, în practică, astfel de planuri nu existau. Rezerva de autobuze pe care o cere acum ar urma să acopere tocmai golurile lăsate de un metrou oprit sau de un pod închis.
Pentru kieveni, gratuitatea s-ar simți direct în bugetul familiei. Din 15 iulie, o călătorie cu transportul public din capitală costă 30 de grivne, aproape de patru ori mai mult decât cele 8 grivne plătite înainte. Era prima scumpire din 2018, iar Klitschko a susținut atunci că transportul rămâne subvenționat chiar și la noul preț.
Modelul Harkiv și disputa cu primăria
Ideea are deja un precedent în Ucraina. La Harkiv, oraș aflat la circa 30 de kilometri de granița cu Rusia, metroul și transportul municipal de suprafață sunt gratuite din mai 2022. Primarul Ihor Terehov spune că fiecare familie economisește astfel între 3.000 și 4.000 de grivne pe lună și că vrea să păstreze măsura și după război. El o explică prin faptul că în Harkiv nu mai există transportatori privați, iar tot transportul public aparține orașului.
Zelenski a dat de mai multe ori Harkivul drept exemplu, de obicei atunci când a criticat pregătirile pentru iarnă ale administrației conduse de Klitschko. Pe 27 octombrie, i-a cerut lui Korețkîi să formeze o echipă care să ajute primăria capitalei. „Ca președinte, nu pot să stau și să mă uit cum primarul încearcă să se descurce singur. De ce? Pentru că este imposibil”, a declarat atunci Zelenski.
Relația dintre cei doi este tensionată de multă vreme. Președintele îl acuză pe primar de inacțiune, iar Klitschko îi reproșează lui Zelenski centralizarea puterii și reținerea unor fonduri. Presiunea vine și din stradă. Pe 17 octombrie, sute de oameni s-au strâns în fața consiliului local pentru a cere demisia primarului și adăposturi mai bune.
Întrebările la care programul trebuie să răspundă
Ce s-a anunțat până acum lasă câteva lucruri neclare. Nu se știe cât timp ar dura gratuitatea, cine ar plăti pentru ea și dacă s-ar aplica în tot orașul sau doar pe anumite trasee. Zelenski a vorbit explicit doar despre transportul de suprafață, nu și despre metrou.
Măsura s-ar adăuga altor forme de sprijin pentru iarnă anunțate de autoritățile ucrainene, între care programul prin care ucrainenii pot călători gratuit până la 3.000 de kilometri cu trenurile căilor ferate ucrainene. Dacă guvernul își respectă calendarul, primele răspunsuri ar putea veni chiar luni.
