Ucraina

Patru ani de invazie rusă: milioane de ucraineni fără casă

La patru ani de la începutul invaziei ruse, aproape 10 milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească locuințele, iar sute de localități au fost distruse sau grav avariate.

de Alin Radu · · Asistat de AI

Vedere aeriană a distrugerilor din Bahmut, oraș de pe linia frontului din estul Ucrainei
Vedere aeriană a distrugerilor din Bahmut, oraș de pe linia frontului din estul Ucrainei

La peste patru ani de la începutul invaziei ruse la scară largă, din februarie 2022, războiul rămâne cea mai mare criză de strămutare din lume. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), aproape 5,9 milioane de ucraineni trăiesc în prezent ca refugiați în afara țării, iar alți 3,7 milioane sunt strămutați în interiorul Ucrainei. Practic, aproape o treime din populația țării a fost obligată să-și părăsească locuința de la începutul conflictului.

Milioane de oameni, departe de casă

Cifrele UNHCR arată o situație care s-a schimbat puțin în ultimul an: numărul refugiaților ucraineni în Europa a rămas la aproximativ 5,3 milioane, în principal în Polonia, Germania și România. În interiorul țării, peste 70% dintre persoanele strămutate intern se află în această situație de mai bine de doi ani, semn că întoarcerea acasă rămâne, pentru majoritatea, o perspectivă îndepărtată.

Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) estimează că, doar în a doua jumătate a anului 2025, peste 150.000 de persoane au fost evacuate din apropierea liniei frontului, cu sprijinul autorităților sau al organizațiilor umanitare, iar multe altele au plecat pe cont propriu. În total, potrivit planului umanitar al ONU pentru 2026, aproape 10,8 milioane de oameni din Ucraina au nevoie de asistență umanitară.

Sate și orașe șterse de pe hartă

Distrugerile provocate de atacurile rusești au afectat locuințele a sute de mii de familii. Potrivit unei estimări a KSE Institute, unitatea analitică a Kyiv School of Economics, până la sfârșitul anului 2024 fuseseră avariate sau distruse aproximativ 236.000 de clădiri rezidențiale, dintre care 209.000 de case și circa 27.000 de blocuri de locuințe. Cele mai afectate regiuni sunt Doneț, Harkov, Lugansk, Kiev, Cernigov și Herson.

Registrul Internațional al Daunelor pentru Ucraina, înființat sub egida Consiliului Europei, a primit cereri de despăgubire pentru proprietăți din 621 de orașe și sate, din 20 de regiuni ale țării. Aproape o treime dintre aceste cereri se referă la pagube provocate de lupte directe, iar aproximativ un sfert – la atacuri cu rachete sau drone.

Unele localități au fost practic șterse de pe hartă. Potrivit unor declarații ale administrației prezidențiale ucrainene, orașe precum Mariupol, Volnovaha, Rubijne, Popasna, Lâsâceansk și Severodonețk au fost complet distruse, în timp ce cartiere întregi din Harkov sau Cernigov au fost rase. La Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, primarul Ihor Terehov a declarat că aproximativ 13.000 de clădiri au fost avariate sau distruse, dintre care circa 10.000 de imobile rezidențiale, iar aproximativ 160.000 de locuitori și-au pierdut locuința.

Patrimoniu și infrastructură lovite direct

Dincolo de locuințe, războiul a afectat și clădiri fără valoare militară. UNESCO a verificat, până la începutul acestui an, daune la 515 obiective culturale – biserici, muzee, monumente și biblioteci. Instituțiile de învățământ au fost la rândul lor vizate: potrivit KSE Institute, câteva mii de școli și grădinițe au fost avariate sau distruse de la începutul invaziei.

Multe dintre aceste atacuri au vizat direct zone locuite, așa cum s-a întâmplat și în cazul bombardamentului asupra unei piețe din Donețk sau al unui alt atac asupra unei piețe din Ucraina, ambele soldate cu morți în rândul civililor. Loviturile asupra infrastructurii civile, inclusiv atacurile asupra mijloacelor de transport în comun, au continuat și în 2026, pe măsură ce perspectivele unui acord de pace rămân incerte.

O revenire acasă, tot mai greu de imaginat

Potrivit UNHCR, mulți dintre ucrainenii strămutați au fost nevoiți să se mute de mai multe ori, pe măsură ce linia frontului s-a schimbat. Organizația avertizează că, deși unele zone ar putea permite, în timp, un proces gradual de întoarcere, condițiile de siguranță rămân, deocamdată, departe de a fi îndeplinite în multe regiuni afectate.

Reconstrucția rămâne, pentru autoritățile locale, un obiectiv asumat chiar în plin război. Primarul Harkovului a declarat că orașul pregătește deja planuri de refacere a cartierelor distruse, subliniind că, fără un efort de reconstrucție, riscul este ca ruinele să rămână definitive, iar locuitorii plecați să nu se mai întoarcă.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.