Românii aleg tot mai des vacanța la bordul unei nave, iar croaziere în Mediterană conduc topul cererii. Potrivit Casianei Băsea, co-fondator Croaziere.net, o croazieră de 6 sau 7 nopți poate costa de la aproximativ 400-500 de euro de persoană, în funcție de companie, perioadă și tipul de cabină. Declarațiile apar într-un interviu publicat de StiriDinTurism.ro.
Interesul românilor se vede într-o piață globală aflată pe un maxim istoric. Potrivit asociației internaționale CLIA, în 2025 au navigat aproximativ 37 de milioane de pasageri, un nou record pentru industrie. Piața din România rămâne totuși sub potențialul ei real, spune Casiana Băsea.
Prețuri: de la 400 de euro la 20.000 de euro
Ce spune tariful de pornire
Percepția că o croazieră este automat o vacanță scumpă nu se confirmă, susține reprezentanta Croaziere.net. Există perioade în care ofertele de 6-7 nopți în Mediterană pornesc de la 400-500 de euro de persoană.
Tariful de pornire nu spune însă tot. Două croaziere cu aceeași destinație pot costa aproape la fel, dar diferă prin navă, prin ce include prețul și prin nivelul serviciilor. De aceea, spune Băsea, merită comparat ce se primește pentru bani, nu doar suma afișată, iar cumpărătorul trebuie să afle de la început ce este inclus și ce se plătește separat.
Cât ajunge să coste segmentul premium
La capătul opus al pieței, tarifele pot urca la 5.000, 10.000 sau chiar 20.000 de euro de persoană. Este vorba despre croaziere de lux, expediții și anumite tipuri de suite.
Semnal a descris deja această zonă a pieței. O analiză despre industria expedițiilor polare arată cine plătește 25.000 de euro pentru o lună în Antarctica. Alt material arată cât costă croaziera de 371 de zile, cea mai lungă din lume.
Destinațiile cerute de români
Mediterana rămâne pe primul loc
Motivul principal este accesibilitatea. România are multe zboruri către Barcelona, Roma, Milano, Atena sau Veneția, porturi de îmbarcare frecvente pentru itinerariile mediteraneene. În plus, există nave și bugete pentru aproape orice client.
Cel mai des sunt căutate Italia, Spania și Franța, apoi Grecia și insulele grecești, Croația și Marea Adriatică. Iarna, Caraibele rămân o alegere atractivă.
Norvegia, Alaska și Japonia urcă în preferințe
Cererea se extinde spre rute mai îndepărtate. În ultimii ani a crescut interesul pentru fiordurile norvegiene și pentru Europa de Nord, iar agențiile primesc tot mai multe solicitări pentru Polinezia Franceză, Alaska și Japonia.
Pentru sezonul următor, Casiana Băsea indică două direcții: Japonia, mai ales în combinație cu Coreea de Sud, și Alaska, unde crește inclusiv segmentul premium. Argumentul ei este că o croazieră simplifică logistica unei țări greu de organizat pe cont propriu. Pe segmentul polar, Semnal a scris că NOZOMI aduce în România croaziere polare din 2027.
Cine pleacă în croazieră acum
Profilul pasagerului s-a schimbat mult după pandemie, spune Băsea. Ideea că o croazieră este o vacanță pentru vârstnici este depășită: la bord sunt familii cu copii, cupluri de 30-40 de ani, grupuri de prieteni și clienți de segment premium sau de lux.
Se schimbă și felul în care cumpără oamenii. Turistul de azi se informează despre navă, tipul de cabină, restaurantele de la bord și timpul petrecut în fiecare port. Totodată, mulți preferă ca un consultant să preia planificarea, ca să-și păstreze timpul pentru familie.
Loialitatea este ridicată. Cine încearcă o dată revine, iar unii clienți ajung la a doua, a treia sau chiar a zecea croazieră. Cei care au făcut deja Mediterana sau Caraibele caută apoi experiențe speciale, de la expediții în Antarctica sau Galapagos până la croaziere în jurul lumii, care durează câteva luni.
Criza din Orientul Mijlociu mută navele
Conflictele din regiune au afectat anumite itinerarii, în special în zona Golfului Persic și a Mării Roșii. Potrivit Casianei Băsea, dorința oamenilor de a naviga nu s-a schimbat, ci doar zona aleasă.
Industria are un avantaj: navele pot fi mutate. Când o regiune devine problematică, companiile le repoziționează în Mediterana, în Caraibe, în Insulele Canare sau în alte zone cu cerere.
Tehnologie la bord și taxe în porturi
Recunoaștere facială și cabine controlate din aplicație
Navele noi folosesc tehnologie pe care pasagerul nu o observă mereu. Printre noutăți se numără îmbarcarea rapidă cu recunoaștere facială, plata contactless, aplicațiile prin care se gestionează vacanța și brățările care înlocuiesc cardul de cabină. Lumina și temperatura din cabină se pot regla direct din telefon.
Costurile cu combustibilul și inflația se văd în tarife, recunoaște Băsea. Companiile compensează prin nave mai eficiente, prin optimizarea rutelor cu ajutorul inteligenței artificiale și prin prețuri dinamice, promoții și pachete.
Barcelona vrea să taxeze mai mult escalele scurte
Supraaglomerarea destinațiilor devine o problemă pentru porturi. Băsea amintește că escalele se planifică din timp, iar autoritățile pot limita numărul de nave pe zi, pot decala orele de sosire și pot orienta excursiile spre alte zone decât centrul istoric.
Cel mai vizibil exemplu este Barcelona, unul dintre cele mai aglomerate porturi de croazieră din Europa, cu aproximativ 4 milioane de pasageri pe an. Potrivit Euronews, orașul propune ca taxa turistică pentru pasagerii care stau mai puțin de 12 ore să crească de la 11 la 30 de euro pe zi. Interviul vorbește despre o triplare a taxei din 2027, dar măsura nu a intrat încă în vigoare, iar presa o prezintă ca pe o propunere care mai are de parcurs etape de aprobare.
Ce rezultă pentru cine își planifică o croazieră
Datele din interviu conturează trei repere practice. Mediterana rămâne varianta cea mai accesibilă din România, atât prin zboruri, cât și prin buget. Tariful afișat este doar punctul de plecare al comparației. Iar rutele din Asia și din Alaska câștigă teren pe măsură ce clienții revin și caută itinerarii noi.
Informațiile despre prețuri și cerere provin din declarațiile reprezentantei unui agent de turism specializat și au valoare orientativă. Tarifele reale diferă de la o ofertă la alta.
Sursa principală: interviu cu Casiana Băsea, StiriDinTurism.ro. Date despre piața globală: CLIA. Foto principală: Tony Hisgett / Wikimedia Commons, licență CC BY 2.0.
