Tehnologie

Google: minorii din Australia ar putea pierde Gmail

Google le-a spus senatorilor australieni că noua lege pentru siguranța online ar putea-o obliga să verifice vârsta utilizatorilor și să le blocheze minorilor accesul la e-mail.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Telefon mobil alb așezat pe o suprafață gri deschis, cu meniul aplicației Gmail deschis pe ecran
Telefon mobil alb așezat pe o suprafață gri deschis, cu meniul aplicației Gmail deschis pe ecran

Un adolescent din Australia s-ar putea trezi într-o zi că nu își mai poate deschide căsuța de e-mail. Avertismentul nu vine de la activiști, ci chiar de la Google. Luni, 9 noiembrie, compania le-a spus senatorilor australieni că noua lege pentru siguranța online ar putea-o obliga să verifice vârsta utilizatorilor și să le blocheze celor sub 18 ani accesul la Gmail.

Proiectul, numit Digital Duty of Care (în traducere liberă, „datoria digitală de grijă”), a trecut deja de Camera Reprezentanților. Acum trebuie să treacă de Senat, unde guvernul laburist are nevoie și de voturile altor partide.

Ce le-a spus Google senatorilor

Poziția companiei a fost prezentată de Rachel Lord, care coordonează politicile publice ale YouTube, platformă deținută de Google, în Australia și Noua Zeelandă. Ea a vorbit în fața comisiei prin legătură video.

Lord a explicat că problema ține de o singură prevedere, cea care cere verificarea vârstei acolo unde copiii ar putea da peste pornografie. Formulată prea larg, regula ar putea ajunge să acopere și serviciile de comunicare folosite zilnic, adică mesageria, e-mailul și spațiul privat în care oamenii își păstrează fișierele. Reprezentanta Google a vorbit despre riscul unei „monitorizări potențial intruzive” a corespondenței private.

Compania propune ca obligația să se aplice doar serviciilor al căror scop unic sau principal este difuzarea de pornografie. Google le-a mai reproșat autorilor legii că au scos protecția vieții private dintre criteriile după care sunt evaluate platformele și cere ca dreptul la intimitate să fie recunoscut explicit în text. Aceleași argumente apăreau și în punctul de vedere scris trimis comisiei pe 30 octombrie.

Prevederea care a aprins discuția

Regula contestată privește serviciile online la care există un risc previzibil ca minorii să întâlnească materiale pornografice. Acolo unde este posibil tehnic și rezonabil în practică, firmele ar trebui să ofere cel puțin două metode de verificare a vârstei. Oricine nu a fost confirmat ca adult ar urma să fie ținut departe de acest conținut.

Textul nu obligă explicit platformele să le interzică minorilor un serviciu întreg. Nici nu exceptează însă e-mailul sau mesageria, iar această tăcere a legii alimentează temerile Google. Încălcarea regulii ar fi sancționată la fel de dur ca restul obligațiilor, cu amenzi de până la 109,2 milioane de dolari australieni, aproximativ 75 de milioane de dolari americani, potrivit Reuters.

Meta, TikTok și Snap au alte motive de îngrijorare

Google nu a fost singura companie de tehnologie care a ridicat obiecții în fața comisiei. Reprezentanții Meta, TikTok și Snap au atras atenția că definițiile largi ale conținutului dăunător le-ar da autorităților o putere considerabilă de a decide ce trebuie șters de pe platforme.

În opinia lor, incertitudinea i-ar putea împinge pe operatori să elimine mai mult decât e necesar, doar ca să evite amenzile. Asociația americană CCIA, care reprezintă companii precum Google, Meta și Amazon, avertizase încă din octombrie că legea ar încuraja verificarea vârstei tuturor utilizatorilor. Asta ar însemna colectarea unor date sensibile atât de la minori, cât și de la adulți.

Guvernul de la Canberra susține, în schimb, că un set larg de reguli este singura cale spre un internet mai sigur.

Ce prevede legea și ce urmează în Senat

Proiectul a fost depus în Parlament pe 15 octombrie și a trecut de camera inferioară la sfârșitul aceleiași luni. El le cere companiilor să prevină răul înainte să se producă, nu doar să reacționeze după aceea. Platformele vizate ar trebui să își evalueze în scris, cel puțin o dată pe an, riscurile legate de conținut și de modul în care sunt construite. Noul sistem ar înlocui codurile de conduită ale industriei folosite până acum.

Opoziția liberal-națională se împotrivește legii și spune că ar putea deschide calea spre cenzurarea rețelelor sociale. Guvernul a renunțat deja, la presiunea ei, la puterea ministrului de a adăuga singur noi categorii de conținut dăunător. Pentru a strânge voturile necesare, laburiștii negociază acum cu Verzii, care susțin ideea, dar vor amenzi mai mari și dreptul cetățenilor de a da în judecată platformele.

Comisia Senatului ar trebui să își prezinte raportul până pe 20 noiembrie. Ministra comunicațiilor, Anika Wells, vrea ca legea să fie adoptată până la finalul anului, iar obligațiile ar intra în vigoare la 12 luni după adoptare.

Australia, din nou în prima linie

Nu este prima dată când Australia testează limitele reglementării online. În decembrie 2025 a intrat în vigoare interdicția rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, prima de acest fel din lume, care include și YouTube.

Experimentul australian este urmărit cu atenție și în Europa. Uniunea Europeană își pregătește propriile restricții pentru accesul copiilor online, chiar dacă calendarul lor a fost amânat. În România, prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan a anunțat în octombrie un proiect prin care rețelele sociale ar fi interzise copiilor sub 14 ani. Între timp, platformele își ajustează singure regulile, așa cum a făcut Meta când a limitat Instagram și Facebook pentru adolescenți.

Disputa din Senatul australian ridică însă o întrebare nouă. Până acum, discuția despre vârstă privea rețelele sociale. Dacă regulile ajung și la e-mail, verificarea vârstei ar putea deveni o condiție pentru unul dintre cele mai banale instrumente ale vieții de zi cu zi.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.